Ursul. Istoria unui Rege Decăzut

Ursul. Istoria unui Rege Decăzut
88,00 MDL (18,41 RON)

Disponibilitate: Stoc epuizat

Descriere

Traducere din franceză de Em.Galaicu-Păun.

Obiectul acestei istorii de lungă durată este, aşadar, un animal. Nu un individ animal, ci o specie — ursul brun — studi­ată de-a lungul timpului în raporturile sale cu diferite societăţi care, în Europa, s-au învecinat cu ea, s-au temut de ea, au înfruntat-o, au gândit-o sau au pus-o în scenă.

Un animal sălbatic, subiect al unei cărţi de istorie: lucrul acesta nu se întâmplă atât de des.

Recenzii

 Cartea este structurata in trei mari segmente, care urmaresc din punct de vedere cronologic modul in care a evoluat statutul ursului din punct de vedere cultural, in raport cu societatea europeana, iar faptul ca aceasta evolutie a avut un traseu relativ linear , fara rasturnari spectaculoase, face din aceasta abordare una relativ usor de urmarit.” Andrei Salavastru, 2009,  Revista de istorie sociala

”Kegula generală, arareori încălcată, vrea ca regele să fie întotdeauna cel mai puternic. în Africa e vorba de leu, elefant sau rinocer, în Asia - de leu, tigru sau elefant. în America - de vultur, urs sau jaguar. în Europa a fost ursul.

Iniţial, unii istorici vorbesc de o religie a ursului.

Grecii l-au introdus în mitologie. Fiica regelui Arcadiei, Calisto, care era de o frumuseţe extraordinară, făcuse jurământ de castitate şi vâna împreună cu prietena ei Artemis, sora geamănă a lui Apollo, fiica lui Zeus, zeiţa vânătorii.

într-o zi, spune legenda, Zeus o văzu şi se îndrăgosti de ea. Luă înfăţişarea lui Artemis şi se uni cu Calisto. Fata rămâne grea. Furioasă, când a aflat, Artemis trage în Calisto cu o săgeată. Astfel o eliberează de copil. Şi o transformă în ursoaică. Calisto rătăceşte prin munţi sub înfăţişare animală. în timp ce fiul ei, Arcaş, creşte şi devine regele Arcadiei. într-o zi, fiind la vânătoare, o întâlneşte pe mama sa, metamorfozată în ursoaică. Este gata s-o ucidă. Zeus, pentru a evita o asemenea crimă, îl preface pe Arcaş în ursuleţ. Apoi îi urcă pe ambii pe bolta cerească. Unde devin două constelaţii: Ursa-Mare şi Ursa-Mică.

Masacrarea fizică a urşilor în epoca lui Carol cel Mare se datorează, mai degrabă, venerării ursului de europenii din perioada religiilor păgâne decât fricii de urs. Ursul era cel mai important rival al lui Christos. Biserica creştină a fost cea care 1-a ucis iniţial pe urs. Iar cavalerii l-au eliminat din heraldică. înlocuidu-1, în secolul al XIII-lea, cu un animal imaginar, de pe alte pământuri, leul.

-- Gheorghe Erizanu, editor, autorul lucrării ”Ce spun cărțile”

Despre Autor

Michel Pastoureau - nascut la Paris in 1947. In 1972 isi sustine teza la Sorbona cu Bestiarul heraldic medieval. Angajat al Bibliotecii Nationale, in 1982 este ales director de studii la Ecole pratique des hautes etudes, unde ocupa catedra de istorie a simbolisticii medievale. Asumindu-si diverse functii academice si asociative, Pastoureau este in ultimii ani profesor invitat la mai multe universitati europene.

Autor a peste patruzeci de lucrari.

Cele mai importante:

  • L'etoffe du Diable, 1991.
  • Traite d'heraldique, 1993.
  • Figures d'heraldique, 1996.
  • Figures romanes, 2001.
  • Les Animeaux celebres, 2001.
  • Uniformes, 2002.
  • Une histoire symbolique du Moyen Age occidental, 2004.

Detaliile Produsului

Limba: Română
Coperta: Copertă tare
Pagini: 464
Editura: Cartier
Apariția: 2007
ISBN: 978-9975-79-442-8
Dimensiuni: 13 x 20 cm
Greutatea: 0.5300

Pareri