Totentanz sau Viața unei nopți [Carte Electronică]

Totentanz sau Viața unei nopți [Carte Electronică]
20,99 MDL (4,39 RON)
Downloadează Gratuit un Fragment
Ediția Print (PDF)

* cîmpuri obligatorii

20,99 MDL (4,39 RON)

Descriere

"M-am răsfăţat cu o carte nemaipomenit  de sinceră şi ,,demachiată". O  carte bună pentru cei care pornesc la muncă în Italia, Spania, Rusia, or alta ţară de "vis". Jurnalul menajerei, cum îl numeşte însăşi scriitoarea este un roman tragic al omului plecat în străinătate.

Eroina, o femeie inteligentă, cu studii, ajunge să lucreze la negru în casa unor italieni de rând. Umilită, obosită, purtând în piept dorul mioritic de casă,  femeia se refugiază prin scris. Romanul în întregime descrie o singură noapte, fărâmiţată pe ore, timp în care menajera veghează stăpâna (devenită între timp prietenă) care a murit. Noaptea pare a fi fără de sfârşit.

În nici o carte citită până acum nu am găsit atâtă actualitate şi atâtă durere. Deşi pe alocuri scriitoarea face abuz de inserţiuni proverbiale, citate, fragmente din jurnalul prietenei...romanul nu pierde din naturaleţe. În "Viaţa unei nopţi" am regăsit de fapt viaţa unui om într-o ţară care te face să crezi că ziua şi noaptea sunt identice." -- Dorina Popovici

„Viaţa unei nopţi sau Tötentanz” – o carte care te „prinde” imediat. Odată ce ai pornit s-o citeşti, o duci până o dai gata. Chiar dacă la sfârşit te alegi cu un gust de cenuşă pe limbă. Este un roman, o confesiune lirico-filozofică pătrunsă, de la un capăt la altul de multă poezie, chiar dacă e... tristă. E, în opinia mea, o structură a organizării textului pe dimensiunea Timpului eşalonat de la ora decesului (stăpânei), până dimineaţă...

Forma de jurnal îi permite autoarei să concentreze materia epică la maximum, revelându-ne în nici două sute de pagini cel puţin patru destine umane, toate tragice. Există însă şi o a cincea fiinţă, anonimă, amintită doar în treacăt, dar care ţi se înfige în suflet şi în memorie, şi... strigătul disperat al căreia, prăbuşită în neagra prăpastie, stăruie în auz mult timp după ce ai încheiat lectura. E în această rugă inima însângerată a întregii cărţi – cutremurătoare mărturie a ceea ce trăieşte şi suferă neamul nostru astăzi... -- Vladimir Beşleagă, scriitor

M-au fascinat cărţile a trei femei-scriitoare (Alaine Polcz O femeie pe front, Roze Tremain Drumul spre casă, Claudia Partole Tötentantz). Aflându-se în diferite puncte cardinale ale planetei, le-am vâzut unite, înrudite, apropiate prin talent şi, ceea ce este foarte important pentru opera scrisă, indurerate de destinul omului şi responsabile pentru orice cuvânt scris. Oare nu aceste trăiri şi consacrare ne aduc plăcerea de a citi? -- Zina Cenuşă, Cluj

”Din capul locului trebuie să spunem că substanţa romanului Claudiei Partole Viaţa unei nopţi sau Tötentanz – jurnalul unei menajere este constituită din cea mai bulversantă şi mai dramatică experienţă colectivă de după 1990 încoace – cea a migraţiei ilegale. Senzaţia pe care o ai că scriitoarea nu a inventat mai nimic... Creionează foarte bine galeria personajelor, dintre care de departe cel mai suculent e portretul migrantului parvenit – al noului moldovean care atinge culmile snobismului atunci când o boceşte pe mama sa decedată, la telefonul mobil, la o distanţă de o mie şi ceva de kilometri, iar rudele îndoliate i-au lipit la ureche telefonul mobil şi răposatei care era dusă la cimitir...” -- Dumitru Crudu, scriitor

„Viața unei nopți” de Claudia Partole este o carte ce m-a vrăjit din prima. Din primele rânduri îți captează atenția și te intrigă tot mai mult cu fiecare pagină. Față de acestă carte am o atitudine separată pentru că atinge o temă dureroasă pentru mine și anume plecarea părinților peste hotarele țării.” -- Anastasia Popescu, jurnalistă, cititoare, blogul http://anastasia-popescu.blogspot.com

Citate din Carte

„E atât de important în viața asta ca cineva să te aștepte, să aibă nevoie de tine.”

„Poate de mine am fugit?! Dar m-am ajuns din urmă și încerc să mă târâi (tot eu) îndărăt acasă, să mă conving, să-mi cer iertare în numele cuiva, justificând ignoranța altcuiva, să-mi făgăduiesc imposibilul pentru a mă convinge să revin.”

„Atunci când te simți străin într-o lume bogată, curată, civilizată, unde știi că nu ai un ungher al tău, unde nimeni nu te așteaptă... Atunci ți-e dor de ceea ce era al tău, fie și lipsit aceasta de semnul nobleței, profan, înnămolit în nimicuri lumești, dar care te acceptă chiar dacă te umilește pe dinăuntru.”

„Întotdeauna e nevoie de un cineva care să te oprească să nu aluneci, să te scoată de unde cazi, să nu te pierzi de-a binelea, să te pălmuiască, pentru a nu te biciui cu nemilă tu.”

„Dacă am face nunți, cumetrii și înmormântări mai modeste, poate n-am fi slugile altor neamuri mai bogate, dar și mult mai oneste.”

„- Unde te duci?
- În lume.
- Ce fel de lume?
- A banilor.
-  Și sufletul?
- Care?
- Al tău! Îl iei cu tine?
- De ce? El rămâne acasă... Sufletul nu știe să facă bani!

...

Durerea te poate frânge, dar și înălța te poate!..
(din jurnalul unei târfe)”

„Străinătatea e frumoasă și ademenitoare, dar e și grea, apăsătoare, imprevizibilă. Una e să vii să vezi, să admiri, să te plimbi, dar să știi că te întorci acasă, și e cu totul altceva când îți dai seama că ai venit pentru nu se știe cât timp.”

„- Tu femeie, care stai aici și aduni dolari sau euro, pentru cine îi aduci? Pentru fiica ta sau pentru fiul tău, pentru ei care au rămas acasă și care, poate acum, în clipa asta, sunt violați, sunt folosiți de cineva ca o marfă, ca o jucărie! Tu aduni bani și ei îi risipesc, cheltuidu-și norocul... Iar tu? Ți-ai lăsat acasă în grija străinilor un copilaș! Zici că-l îngrijește mama ta? Crezi că el - copilul tău, va simți mângâierea de mamă pe care i-ai putea-o da doar tu? Dar ce va fi cu copiii lăsați orfani, pe drumuri, vă gândiți? Vor avea ei la rândul lor căldura de părinte? Vă vor ierta credeți?

......

Oameni buni, credeți că ne vor primi acasă? Mâine, când ne vom întoarce - bătrâni, bolnavi, fără puteri... Părinții, copiii se vor uita ca la niște străini la noi! Nu ne vor da crezare, nu ne vor asculta, nu ne vor urma și cel mai groaznic - nu ne vor iubi! Știți că am umplut drumurile Europei cu tinere forțe să se prostitueze?! E bine, e frumos, ne face onoare acest fapt? Închisorile Greciei și Italiei gem de străini, printre care sunt și fii de-ai noștri... Dragii mei! Vă rog... Haidem acasă! Să ne întoarcem cu toții și să facem ceva, să ne salvăm sufletele noastre și a copiilor... Încă nu e târziu! Dar poate fi târziu...”

„Nivelul de civilizație a unui popor se vede în felul oamenilor de a se comporta unii cu alții.”

-- selecție de Anastasia Popescu

Despre Autor

Născută în satul Cotova, raionul Drochia. Absolventă a Facultăţii de Filologie, secţia ziaristică a Universităţii de Stat din Moldova (1972-1977), scriitoarea Claudia Partole semnează, de-a lungul anilor, versuri, eseuri, proză şi dramaturgie.

Debutează editorial cu cartea pentru cei mici „Mahalaua veselă” (1982), apoi semnează şi cărţi pentru maturi - „Păsări suntem când ne naştem” (1992), „Psalmii Mariei Magdalena” (1995) ş.a. A fost distinsă cu premii la Saloanele Internaţionale de Carte de la Chişinău (2002, 2005, 2006, 2009) şi Iaşi (1995).

Detaliile Produsului

Limba: Română
Editura: Pontos
Apariția: 2011
Compatibil cu: iPhone, iPad, Android, Windows Phone, Kindle
Dimensiunea Fișierului: 8 MB
Pagini Ediție Print: 209
Compatibil cu Kindle: Da

Pareri

Bestseller.md îți mai recomandă: