Să Ne Păstrăm Coloana Vertebrală: Versuri de Patrie [Ediție Tipărită]

Să Ne Păstrăm Coloana Vertebrală: Versuri de Patrie [Ediție Tipărită]
84,00 MDL (17,57 RON)

Disponibilitate: În Stoc

Doar 1 exemplar disponibil

sau

Descriere

”Steliana Grama a celebrat Cuvântul, fiind o poetă a Dragostei, intuind în acest sentiment nobil şi înălţător o expresie a împlinirii omului pe Pământ. Dar Steliana Grama a scris şi poezie patriotică. A scris poezie patriotică în anii 1988, 1989, 1990, mai târziu chiar, până în ultima clipă a vieţii. Verba volant, scripta manent, au spus-o romanii şi din această perspectivă Steliana Grama a fost adepta Cuvântului scris, deşi a onorat şi verbul rostit de pe diverse scene.

În sânul familiei şi-a modelat şi prin lecturi, cristalizându-şi-l, conceptul de conştiinţă naţională. „Conştiinţa naţională, scria în teza de an „Anul 1812 şi soarta Basarabiei sub ocupaţia rusească” studenta Facultăţii de Istorie a Universităţii de Stat din Moldova Steliana Grama în 1997, nu este un fenomen ereditar, ea se formează în procesul dezvoltării fiecărui individ, în ambianţa socială concretă, în contact direct cu lumea, cu cei care-l înconjoară, adică conaţionalii săi, cu tradiţia şi mai ales cu valorile culturii naţionale. Aşadar, conştiinţa naţională este un proces de reflectare cognitivă de către om a convingerilor pe care el şi le-a format în urma unei educaţii concrete, într-un mediu concret.

Şi intelectualitatea din Basarabia a fost în fruntea maselor, contribuind la trezirea conştiinţei naţionale. Steliana şi-a unit glasul la unison cu intelectualitatea progresistă. Ea a fost întotdeauna stimulată de destin în ceea ce priveşte realizarea proiectelor personale. „Înfrânt nu eşti atunci când sângeri, / Nici ochii când în lacrimi ţi-s. / Adevăratele înfrângeri / Sunt renunţările la vis”, scria poetul Radu Gyr. Iar Steliana Grama  în anii de renaştere naţională nu putea să renunţe la Idealul său, care era comun pentru foarte mulţi basarabeni, căci pentru  juna poetă poezia patriotică a însemnat un adevărat bastion al demnităţii.

În acei ani de renaştere naţională aşchia de popor românesc din Basarabia câştigase o mare bătălie, menţiona poeta într-un articol din „Literatura şi Arta ”: „Într-adevăr, am câştigat parte din drepturile noastre fireşti – de a vorbi o Limbă neîngunuioşată de cuvinte străine, de a scrie liber cu Alfabet Latin, de a ne mândri cu Tricolorul... E mult? E puţin? Vorbim o Limbă a cărei identitate mai e pusă la îndoială de guvernele noastre, deşi mie îmi place să o numesc – mereu – Română. Învăţăm o Istorie fluctuantă, care, adesea, se sfârşeşte la sârma ghimpată de la Prut, de parcă dincolo nu s-ar fi sacrificat alţi martiri – români şi Ei – pentru apărarea Aceleiaşi Naţiuni Româneşti... Avem un Imn sublim şi durut – „Limba noastră” de Mateevici – , dar parcă tot mai oportun – în aceşti ani de cumpănă – ar suna „Deşteaptă-te, Române!”... Ne gândim la Războiul din Transnistria – pe care guvernanţii vremii îl numesc – eufemistic – diferend sau conflict, şi-ncercăm să ghicim câte luni sau epoci basarabenii vor mai rămâne ostatici...

Acest volum – „Să ne păstrăm Coloana vertebrală” – Steliana Grama îl vedea tipărit şi distribuit în mase – lui moş Gheorghe, lui moş Ion, mătuşii Mărioara. Dar şi în şcoli, şi în biblioteci...” -- Claudia Slutu-Grama, mama autoarei

Recenzii

”Am descoperit-o pe Steliana Grama (1974-2006) în recenta antologie de poezie alcătuită de Dumitru Crudu, Noua poezie basarabeană (Editura Institutului Cultural Român, 2009), a cărei lansare a avut loc acum câteva săptămâni la Poeticile cotidianului. A trebuit să ajung la Chişinău şi să citesc din scoarţă-n scoarţă antologia de 170 de pagini (din care fac parte 24 de poeţi de dincolo de Prut) pentru a o "întâlni" pe Steliana Grama, una dintre vocile care mi-au atras atenţia, emoţionându-mă şi punându-mă pe gânduri. Tânăra poetă a murit la doar 32 de ani, după ce a dat dovadă de o uimitoare precocitate.” -- Claudiu Komartin, http://unanotimpinberceni.blogspot.com

”Înzestrată cu inteligenţă ascuţită şi cu talent autentic în arta cuvântului, a scris mult şi frumos, aducându-şi o contribuţie însemnată în dezvoltarea patrimoniului naţional al literaturii. Steliana a trăit foarte puţin, doar 33 de ani, ani pe care însă a reuşit să-i trăiască intens. Se grăbea parcă, să se bucure de viaţă, să scrie, să facă studii serioase şi să spună tuturor numai vorbe bune şi de încurajare, călăuzindu-se parcă după dictonul lui Nichita Stănescu: „Nu mă cert cu nimeni că n-am timp să mă-mpac…” --  Stelian Mateescu, Curierul de Râmnic

Despre Autor

Steliana Grama (04.06.1974-11.10.2006) a absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării a Universităţii de Stat din Moldova, 1996; Facultatea Arte Dramatice a Universităţii de Stat a Artelor din Moldova, 1999. Doctorantura la Institutul de Istorie şi Teoria Artei al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, la specialitatea Teatrologie. A debutat la 13 ani în „Tânărul leninist” (astăzi „Florile dalbe”) și a tipărit primul volum în 1996, la Bucureşti (Tratat de tanatofobie, cu o Prefaţă aparţinând lui Tudor Opriş). Membră a Uniunii Scriitorilor din Moldova, a Uniunii Jurnaliştilor din Moldova, a Uniunii Scriitorilor din România, laureată a numeroase concursuri şi festivaluri. Deşi a plecat devreme dintre noi, Steliana Grama a lăsat în urmă superbe cărţi de poezii precum: „Rezervaţia de meteoriţi”, „Pubela din Calea Lactee”, „Surogat de iluzii”, „Perfuzie de vise”, „Curcubeul viselor”, „Cetatea de scaun a dragostei” ș.a.

Detaliile Produsului

Limba: Română
Coperta: Copertă moale
Pagini: 245
Editura: Pontos
Apariția: 2012
ISBN: 9786066094818
Greutatea: 0.5700

Pareri

Bestseller.md îți mai recomandă: