Rusoaica. Bordeiul de pe Nistru al Locotenentului Ragaiac

Rusoaica. Bordeiul de pe Nistru al Locotenentului Ragaiac
140,00 MDL (29,29 RON)

Disponibilitate: În Stoc

sau

Descriere

Rusoaica, roman interzis în perioada comunistă, evocă viaţa rudimentară, plină de peripeţii şi eroism a unui sector de pază la graniţa basarabeană, unde războiul este încă o realitate, prin neîntrerupta trecere din Rusia la noi şi de aici a fugarilor și a spionilor.

Locotenentul Ragaiac primeşte ordin să treacă cu detaşamentul său de pază pe Nistru, pentru a-i trimite înapoi pe refugiaţi şi a-i aresta pe contrabandişti. Este un prilej de reevaluare a existenţei de până atunci, de renunţare la frivolitate şi la aventurile nesatisfăcătoare în planul aspiraţiei (întrerupe chiar şi relaţia stabilă cu Marusea, iubita sa), de cufundare în meditaţie, în compania cărţilor preferate (Tolstoi, Dostoievski, Andreev), a Bibliei şi a calculelor matematice, care îi dau sentimentul accesului la infinit.

Altfel spus, Ragaiac se află în căutarea propriei identităţi, cea de adâncime, netrucată de avatarurile existenţei cotidiene, şi tinde totodată, bovaric, spre un ideal, încă nenumit, dar intuit ca fiind unul erotic, configurat latent în tipologia feminină din literatura preferată.

Rusoaica, femeia din vis, are totuşi şi o existenţă reală: se numeşte Valia Nicolaevna şi apare la un moment dat nu în sectorul de graniţă al lui Ragaiac, ci în acela al lui Iliad, care, opac la „idealul" care îi cade în braţe pe neaşteptate, o trimite înapoi peste graniţă, spre disperarea locotenentului. Rusoaica este aceea care polarizează energiile personajului-narator, miza majoră a acestuia, care, odată adjudecată, ar însemna depăşirea de sine şi, consecutiv, instalarea în identitatea profundă, inalienabilă.

Rusoaica este capodopera lui Gib I. Mihaiescu… o carte europeană, o contribuţie care depăşeşte hotarele literaturii noastre. Prin simbolismul ei implicit, ea imbogaţeşte nu numai literatura naţională de care e legată prin limbă, dar însăşi literatura continentală, prin adevărul general omenesc…” -- Șerban Cioculescu

 

Recenzie


 

Gib Mihăescu a venit în Basarabia în 1918, odată cu intrarea trupelor române. După ce, în Primul Război Mondial, a participat în calitate de ofiţer la luptele de la Mărăşeşti şi de la Muscel. A fost repartizat la un pichet de grăniceri pe Nistru. Pentru scurt timp, a colaborat cu presa din Basarabia. Pleacă la studii în România. Revine în 1922 la Chişinău pentru a doua oară, în calitate de avocat. N-a avut o experienţă fericită. în Basarabia de atunci fusese adoptat doar codul penal românesc, celelalte coduri erau încă ruseşti. Unificarea juridică s-a făcut mai târziu. La scurt timp, după o experienţă amară de avocat chişinăuian, părăseşte pentru totdeauna Basarabia, „singur; pe înserate, necondus de nimeni".

Romanul a avut un succes imens de librărie. în 10 luni, Casa de Editură Naţionala Ciornei a scos trei ediţii. Romanul a fost onorat cu Marele Premiu Regele Carol al Il-lea al Societăţii Scriitorilor Români.

„E o carte erotică. Aşa a fost decretată cvasioficial, de o gură oficială", recunoaşte Mihăescu într-un interviu.

Era un subiect obişnuit pentru Basarabia acelor ani. Trecerea ilegală a Nistrului din URSS în România. Emigranţii din Rusia încercau să scape de teroarea bolşevică. O doamnă foarte frumoasă a trecut Nistrul pe gheaţă. Viaţa parcă se aşezase în Chişinăul de atunci. Până în momentul când frumuseţea ei a nimerit în vizorul unei importante oficialităţi române. Ea a refuzat avansurile lui. Ca răzbunare, frumoasa doamnă a fost trimisă înapoi peste Nistru. Ceea ce însemna o condamnare la moarte. Aşa povestea în amintirile sale Vertinski.

La Mihăescu e un pic altfel. Basarabia. Şi Nistrul din anii '20 ai secolului trecut.

-- Gheorghe Erizanu, editor, autorul lucrării ”Ce spun cărțile”

 

Video despre Carte

 

Despre Autor


 

Gib I. Mihăescu (23 aprilie 1894, Drăgăşani, judeţul Vâlcea - 19 octombrie 1935, Bucureşti) este un prozator, romancier şi dramaturg. Face clasele primare la Drăgăşani, iar studiile secundare la Craiova, Slatina, Râmnicu Vâlcea şi iarăşi la Craiova (1905-1914). Urmează Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti (1914-1916), dar mobilizat, face instrucţie trei luni la o şcoală de ofiţeri din Botoşani. Ia parte la luptele de la Mărăşeşti şi Muscel, primind o decoraţie pentru bravură.

Este autorul volumelor de nuvele Grandiflora în 1928 și Vedenia în 1929, al unor romane de analiză psihologică a apariției unor stări obsesive, îndeosebi erotice: Rusoaica (tradus și în limba slovacă), Brațul Andromedei, Femeia de ciocolată, Zilele și nopțile unui student întârziat, Donna Alba.

Romanele lui Mihăescu au influente rusești, mulți critici vorbind despre "dostoievskianism", însă textele sale, deși asemănătoare prin obiect, se deosebesc prin luciditate și limpezime de tenebrele și atmosfera neguroasă a operei lui Dostoievski. El a murit la vârsta de doar 41 de ani, bolnav de tuberculoză, și a fost înmormântat la Drăgășani.

Detaliile Produsului

Limba: Română
Coperta: Copertă tare
Pagini: 344
Editura: Cartier
Apariția: 2008
ISBN: 978-9975-79-462-6
Dimensiuni: 13 x 20 cm
Greutatea: 0.5300

Pareri