Portret al artistului la tinerețe

Acest roman exemplar pentru modernismul european ilumineaza momente semnificative din copilaria si tineretea lui Stephen Dedalus – un alter ego al scriitorului –, pe fundalul Dublinului de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Un bildungsroman care ilustreaza atat desprinderea treptata a eroului de constrangerile familiei, religiei si nationalismului irlandez, cat si parcursul sau catre individualizarea artistica.

 Capodopera autobiografica Portret al artistului la tinerete, publicata in volum in 1916, este o naratiune in cinci parti a vicisitudinilor si avatarurilor copilariei si adolescentei lui Joyce la Dublin. Intr-o Irlanda framantata de eterne tulburari si conflicte politice, intr-o familie cu multi copii, saracita, redusa la mizerie de un tata usuratic si petrecaret si de o mama habotnica, orbita de religiozitate. O copilarie marcata de rigorile drastice ale unor scoli iezuite si o adolescenta petrecuta intr-o societate sufocata de bigotism, de un traditionalism deviat intr-un misticism menit sa innegureze cu spaime transformarile fiziologice si efuziunile sentimentale si senzoriale ale pubertatii.

Joyce transfera toate aceste trairi personajului pe care-l numeste Stephen Dedalus. Simbolica numelui e transparenta: Stephen il evoca pe Sfantul Stefan, primul martir al crestinismului, ca o emblema a jertfei de sine pe care o presupune creatia artistica; iar Dedalus trimite la eroul din mitologia greaca Dedal, care reuseste sa zboare din labirint cu ajutorul unor aripi din ceara. Stephen Dedalus, alias Joyce, dupa o educatie iezuita traumatizanta, evadeaza in lume si se dedica literaturii.

Spaimele inoculate elevilor de catre preotii iezuiti cu privire la osandele care-i asteapta pe cei cazuti in pacat (mai cu seama in pacatul trupesc) ating in roman dimensiuni dantesti. Roman inovator prin tehnicile sale moderniste, dezvoltate ulterior in Ulise, Portret al artistului... a influentat mari scriitori precum Virginia Woolf, Samuel Beckett sau William Faulkner.

Cartea a fost adăugată în lucrarea "1001 de Cărți de Citit Într-o Viață", coord. Peter Boxall

Recenzie

”Apărut prima oară în foileton în 1914-1915, Portretul artistului în tinereţe este romanul care l-a propulsat pe Joyce ca unul dintre cele mai inovative talente literare din secolul XX.

Portretul urmăreşte evoluţia lui Stephen Dedalus din copilărie, trecând prin adolescenţă, până la primele emoţii ale maturităţii. în timp, el începe să se revolte împotriva educaţiei catolice bigote, contestând valorile familiei, Bisericii, istoriei şi ţării natale. Pe măsură ce luptă să se adapteze vieţii de adult, el este tot mai atras de literatură şi artă. Nu avem însă de-a face cu un roman obişnuit despre maturizare.

Limbajul folosit în fiecare etapă a naraţiunii este abil manipulat pentru a reflecta vârsta lui Stephen şi maturizarea sa intelectuală. Portretul începe cu „vaca face muuu" şi se încheie cu dorinţa lui Stephen de a „forja în fierăria sufletului meu conştiinţa necreată a rasei mele".

Portretul rămâne o operă de o uluitoare bogăţie inventivă şi imaginară, în care Joyce începe să-şi cizeleze revoluţionara tehnică a „fluxului conştiinţei". Aici regăsim, pentru prima dată, elementele emblematice ale scrisului său.-umorul sexual cuprinzător, fanteziile blasfematorii, jocurile erudite de cuvinte, eradicarea, simultan cu expunerea personalităţii autoriale, relaţia infinit de complexă de atracţie/respingere faţă de Irlanda şi irlandezi. în aces: roman, Joyce se redefineşte, conturând totodată parametrii literaturii moderne.”

-- ”1001 de Cărți de Citit Într-o Viață", coord. Peter Boxall

Despre Autor

James Joyce intrebat de un scriitor american de ce a ales un stil dificil, Joyce ii raspunde: „Ca sa le dau de lucru criticilor pe urmatorii trei sute de ani“. Intre timp insa, stilul lui Joyce a devenit, in buna masura, stilul literaturii secolului XX. Respins de editori, in razboi cu cenzura, atacat de critici si neinteles de cititori, scriitorul irlandez care a inventat cuvinte noi a inventat si limba in care se exprima fluxul memoriei. S-a nascut la Dublin in 1882. Tatal, plin de inzestrari artistice, nu-si facea griji pentru ziua de maine, iar mama era o femeie pioasa.

Educat intr-un colegiu iezuit, James descopera literatura, teatrul lui Ibsen. Scrie. In revoltata Irlanda, e el insusi un revoltat: nu se aliniaza puseelor nationaliste din jur. In 1902 pleaca la Paris ca sa studieze medicina, dar, dupa un an de foamete, se intoarce acasa, unde mama lui e pe moarte. Refuza sa ingenuncheze si sa se roage alaturi de ea.

In 1904 pleaca din nou pe continent, impreuna cu Nora Barnacle, o femeie simpla, dar plina de umor si dragoste de muzica. Scrie la inceput poeme (Muzica de camera) si nuvele (Oameni din Dublin), apoi o proza tot mai accentuau autobiografica, insa poezia alegoriilor lui nu e inteleasa nici de cititori, nici de critici. Vederea ii slabeste treptat, ii e tot mai greu sa-si corecteze manuscrisele. In timpul primului razboi mondial traieste la Zurich, se muta in 1923 la Paris, pantru ca, la inceputul celui de-al doilea razboi mondial sa se intoarca la Zurich, unde moare in 1941.

Opere: Chamber Music (poeme, 1907) Dubliners (1914) A Portrait of the Artist as a Young Man (1916, trad. rom. ELU, 1969) Ulysses (1922, trad. rom. Univers, 1984) Poems Pennyeach (poeme, 1927) Finnegan's Wake (1939)