Politica Externă a Uniunii Europene și Conflictele Post-Sovietice

Politica Externă a Uniunii Europene și Conflictele Post-Sovietice
97,00 MDL (20,29 RON)

Disponibilitate: Stoc epuizat

Descriere

Traducere din engleză de Alexandru Șiclovan.

Cartea de față reprezintă un ghid fundamental al politicilor UE de gestionare a conflictelor din spaţiul post-sovietic.

Lucrarea se focalizează asupra politicilor UE legate de conflictele din Abhazia, Osetia de Sud, Transnistria și Karabahul de Munte și explică o mare parte a interacţiunilor dintre instituţiile UE, statele membre, Rusia și statele post-sovietice […].

Aceasta nu este o carte bazată pe cercetări efectuate într-un birou călduros și confortabil.

Nicu Popescu a cutreierat regiunile afectate de conflicte, a luat pulsul procesului intern de elaborare a politicilor de la Bruxelles și a vorbit cu multe persoane care contează în procesul de rezolvare a conflictelor – de la președinţi și mediatori, până la soldaţi și refugiaţi.


Recenzii

Toate imperiile, atunci când se destramă, lasă mine cu efect întârziat. Uniunea Sovietică a încercat în Fergana, în Lituania, în Kazahstan, la Narva, Estonia, în Crimeea, Ucraina. Dar a reuşit în Transnistria, în Karabahul de Munte, în Osetia de Sud şi în Abhazia.

Nicu Popescu trece în revistă aceste patru conflicte şi implicarea Uniunii Europene în soluţionarea lor. De ce Uniunea Europeană ar trebui să se implice? Deoarece, după cum îi spunea pe timpuri un bătrân politician german tânărului diplomat Igor Corman, Europa are nevoie de ţări stabile şi prospere la frontierele sale.

Cum se implică Uniunea Europeană?

Nicu Popescu vede 5 modalităţi de management al conflictelor.

1.    Instituţiile UE se pot implica mai activ în politica externă nesemnificativă. în politica mare, atribuţiile politice externe rămân la discreţia statelor.

2.    Instituţiile UE se implică în „aspecte necontroversate şi ferite de riscuri ale managementului conflictelor".

3.    Instituţiile UE caută să se implice în conflicte printr-o strategie de „dozaj", prin „măsuri de mică intensitate", care pot deveni cu timpul „pachete politice substanţiale".

4.    Atunci când instituţiile UE încearcă să se implice în politica la nivel înalt fără mandatul statelor membre, ultimele vor încerca să contracareze această implicare.

5. Actorii externi (din afara Uniunii Europene) „pot afecta procesul european de luare a deciziilor" prin lobby-ul făcut pe lângă statele membre ale UE.

Dorinţa lui Henry Kissinger de a apela la un singur telefon pentru a afla poziţia Europei vizavi de politica externă rămâne încă un vis. Şi Catherine Ashton, nediplomatic vorbind, ştie asta.


-- Gheorghe Erizanu, editor, autorul lucrării ”Ce spun cărțile”

Video despre Carte

Detaliile Produsului

Limba: Română
Coperta: Copertă moale
Pagini: 224
Editura: Cartier
Apariția: 2013
ISBN: 978-9975-79-822-8
Dimensiuni: 13 x 19,5 cm
Greutatea: 0.4800

Pareri