Negru. Istoria unei culori

Negru. Istoria unei culori
112,00 MDL (23,43 RON)

Disponibilitate: Stoc epuizat

Descriere

Traducere din franceză de Emilian Galaicu-Păun.

Orice istorie a culorilor trebuie să fie înainte de toate o istorie socială. Pentru istoric - ca, de altfel, şi pentru sociolog şi pentru antropolog culoarea se defineşte, în primul rând, drept un fapt de societate. Societatea este cea care face culoarea, cea care-i dă definiţiile şi semnificaţiile, care-i construieşte codurile şi valorile, care-i organizează practicile şi-i determină mizele. Nu artistul şi nici savantul; cu atât mai mult, nu aparatul biologic sau spectacolul naturii. Problemele culorii sunt întotdeauna probleme sociale, deoarece omul nu trăieşte singur, ci în societate.

Istoria culorii negre în Europa, căreia îi consacrăm acum această carte, pare a fi, din acest punct de vedere, una exemplară.

Din cuprins: La început a fost negru. De la origini până la anul o mie • Mitologii ale beznei • De la întuneric la culori • Negru, alb, roșu • În paleta diavolului. Secolele al X-lea - al XIII-lea • Diavolul și culorile sale • Disputa călugărilor: alb contra negru • Cine este cavalerul negru • O culoare la modă. Secolele al XIV-lea - al XVI-lea • Culorile pielii • A vopsi în negru • Nașterea unei lumi în alb și negru. Secolele XVI-lea - al XVIII • Cerneala și hârtia • Hașurări și ghioșări • Toate culorile negrului. Secolele al XVIII-lea - al XXI-lea • Triumful culorilor • Secolul Luminilor • Epoca cărbunelui și a uzinei • În lumea imaginilor • O culoare modernă • O culoare periculoasă?

Recenzie

La sfârşitul secolului al XV-lea, Leonardo da Vinci a fost cel care a proclamat că negrul nu este cu adevărat o culoare. Iar în spectrul culorilor, descoperit de Isaac Newton în 1665-1666, negrul, alături de alb, nu-şi mai găseşte locul în noua ordine a culorilor.

Abia în 1946, la Paris, are loc faimoasa expoziţie, care proclama cu insolenţă: „Negrul este o culoare". Aşa începe reintrarea negrului în spectrul culorilor. Cu peste 50 de ani în urmă.

Dreptul negrului la culoare începe cu Facerea din Biblie sau, ca să fiu mai exact, cu mitologiile: „La început era noapte, imensa noapte a originilor, şi abia ieşind din beznă viaţa a putut căpăta formă".

„Negrul matricial al originilor a rămas vreme îndelungată asociat cu simbolica unor spaţii anume, cum ar fi cavernele şi toate locurile naturale ce par să comunice cu măruntaiele pământului: văgăuni, grote, prăpăstii, galerii subterane sau rupestre." Chiar dacă sunt lipsite de lumină, ele sunt locuri de naştere sau de metamorfoze. Şi, prin acest fapt, sunt spaţii sacre care au constituit cele mai vechi locuri de cult ale umanităţii.

în Evul Mediu timpuriu existau două sisteme ale bazelor simbolicii culorilor: alb-negru, moştenit din creştinism, şi alb-roşu-negru, venit din Orient. Şahul, apărut în India, avea culorile alb-roşu. Abia în secolul al XI-lea, în Europa are loc trecerea treptată la alb-negru, culori mai apropiate lumii creştine.

în secolele X-XIII, coabitarea dintre „negrul bun" şi „negrul rău" se încheie. Negrul devine culoarea Diavolului. Care, după 500 de ani în care apare cu o imagine ştearsă şi neclară, capătă contur şi culoare.

Iar când negrul se aşază pe paginile albe în primele cărţi tipărite, lumea a scos aceste culori din spectru.

-- Gheorghe Erizanu, editor, autorul lucrării ”Ce spun cărțile”

Despre Autor

Michel Pastoureau, născut la Paris în 1947, şi-a făcut studiile la Sorbona, la École des chartes, susţinând în 1972 o teză asupra Bestiarului heraldic medieval (Le Bestiaire héraldique médiéval). La început conservatoi la Cabinetul de medalii de la Biblioteca Naţională, este ales în 1982 directoi de studii la École pratique des hautes études (secţia a IV-a), unde ocupă Catedra de istorie a simbolicii medievale.

Totodată, este director de studii asociat la Écoles des hautes études en sciences sociales, consacrându-se istoriei simbolice a societăţilor europene. Asumându-şi diverse funcţii academice şi asociative, Michel Pastoureau este în ultimii ani profesor invitat la mai multe universităţi europene, în special din Lausanne şi Geneva.

Primele lucrări ale lui Michel Pastoureau se înscriu în prelungirea tezei sale şi au ca obiect de studiu stemele, sigiliile şi imaginile, contribuind la scoaterea heraldicii din impasul în care se afla în mediile universitare pentru a face din ea o ştiinţă istorică în sensul deplin al cuvântului. începând cu anii '80 se dedică mai ales istoriei culorilor, domeniu în care totul abia urmează a fi construit, inclusiv în ceea ce priveşte istoria picturii, devenind cel mai important specialist pe plan internaţional.

Paralel cu diversele sale anchete şi cercetări, Michel Pastoureau nu încetează să lucreze la o istorie a animalelor, a bestiarului şi a zoologiei, cu predilecţie din Evul Mediu, consacrându-le cea mai importantă parte din cercetările sale.

Detaliile Produsului

Titlu Original: Noir. Historie d'une Couleaur
Limba: Română
Coperta: Copertă moale
Pagini: 252
Editura: Cartier
Apariția: 2012
ISBN: 978-9975-79-787-0
Dimensiuni: 11 x 18 cm
Greutatea: 0.3000

Pareri