Moştenirea Kremlinului. Rolul Spionajului în Sistemul Comunist de Guvernare [Carte Electronică]

Mai multe poze

Moştenirea Kremlinului. Rolul Spionajului în Sistemul Comunist de Guvernare [Carte Electronică]
103,99 MDL (21,75 RON)
Downloadează Gratuit un Fragment
Ediția Print (PDF)

* cîmpuri obligatorii

103,99 MDL (21,75 RON)

Descriere

Moştenirea Kremlinului se citeşte ca un superb roman de spionaj. E populat de rezidenţi, ofiţeri ilegali şi agenţi care se întâlnesc în case conspirative, transmit mesaje codificate şi toarnă otrăvuri în băuturile inamicilor.

Din nefericire, personajele care pun la cale operaţii de influenţă şi manipulare, furturi de tehnologii occidentale, extorcări de fonduri, asasinate politice şi lovituri de stat sunt Lenin, Stalin, Brejnev, Gorbaciov, Gheorghiu-Dej şi Ceauşescu, fapt care ne obligă să acceptăm că, de aproape o sută de ani, suferinţele produse de comunism fac parte dintr-o realitate dureroasă şi greu de schimbat. Din nou din nefericire, sarcina executării acestor operaţii abominabile a fost încredinţată serviciilor de informaţii externe, care, pe nevăzute, au acaparat diplomaţia, instituţiile statului şi întreprinderile economice.

Fie că s-au numit INO, INU, PGU, în Uniunea Sovietică, sau DIE, în România comunistă, chiar aceste servicii au contribuit la înlăturarea dictatorilor compromişi, dar cu intenţia criminală de a-şi păstra, într-un simulacru de democraţie, privilegii pe care, fără a citi această carte, nu le-am cunoaşte niciodată.

Fără dezvăluirile generalului Ion Mihai Pacepa, n-am putea înţelege niciodată de ce frământările politice şi sociale din anii 1990 fac parte din înspăimântătoarea moştenire a Kremlinului.

„Sistemul de guvernare comunist nu a fost altceva decât o hoţie motivată ideologic. Am ajuns la această concluzie treptat, cu ajutorul experienţei acumulate în cei douăzeci şi trei de ani în care am fost părtaş la ceea ce astăzi consider a fi fost cea mai mare escrocherie comisă vreodată: furtul de tehnologie occidentală, practicat de fostul bloc sovietic. Pană la urmă crima este nerentabilă,chiar când e comisă de o superputere. Prăbuşirea comunismului în Europa de Est şi dezintegrarea intregii economii sovietice vorbesc de la sine.“

„În viaţă se întâmplă adesea să pleci după lână şi să te întorci tuns, spune un proverb românesc. Nici Gorbaciov şi nici serviciile sale de informaţii nu au putut prezice că eforturile lor de a menţine Europa de Est în ţarcul glasnostului şi al perestroikăi vor sfârşi prin a săpa groapa comunismului.“ (Ion Mihai PACEPA)

Recenzii

”Ion Mihai Pacepa, 85 de ani, a fost numărul doi în spionajul românesc până în 1978, când a cerut azil politic în SUA. A fost cel mai important defector din perioada Războiului Rece, care a părăsit Pactul de la Varşovia în favoarea aliaţilor din NATO.

În interviul pe care l-a acordat „României libere“, Pacepa spune că, atunci când „România va deveni cu adevărat un stat de drept“, i se va da înapoi cetăţenia „din oficiu“ şi aminteşte despre faptul că Virgil Măgureanu, primul şef al SRI, ar fi fost omul Moscovei.

Recentul Summit de la Vilnius este considerat de Ion Mihai Pacepa un eşec pentru UE, fiindcă „Bruxelles-ul a ignorat şi continuă să ignore faptul că Rusia a devenit primul intelligence dictatorship din istorie. În ceea ce priveşte o eventuală unire a României cu Republica Moldova, fostul adjunct al spionajului autohton declară că doar popoarele celor două state pot stabili acest lucru, pentru că „Moldova a fost furată ca urmare a Pactului de neagresiune dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică. Ambele au dispărut, şi nu văd cine ar avea autoritatea legală să se opună unui plebiscit popular care autorizează reunificarea“.” -- „Rusia a devenit prima dictatură a spionajului“ (interviu, România liberă, decembrie 2013)

Despre Autor

ION MIHAI PACEPA (n. 28 oct. 1928), ale cărui cursuri („Spionajul tehnico-ştiinţific") şi articole („Propaganda Redux", The Wall Street Journal, 2007) au devenit obiect de studiu în şcolile forţelor armate ale SUA, şi-a început cariera militară în România. În 1951, după ce a absolvit Facultatea de Chimie Industrială, a fost încadrat ca locotenent în Securitate; după patru ani a ajuns şef de serviciu la Direcţia a IV-a de contraspionaj, iar din ianuarie 1956, şef al rezidenţei de spionaj din RFG.

A fost prim-adjunct al directorului DIE între anii 1966 şi 1972. A fost numit consilierul lui Ceauşescu pentru securitate şi dezvoltare tehnologică, funcţie pe care a deţinut-o din 1972 până în iulie 1978. În acelaşi timp, a fost secretar de stat la Ministerul de Interne – Consiliul Securităţii Statului. În august 1974, a fost avansat la gradul de general-locotenent. În iulie 1978, aflându-se în Germania Federală, Ion Mihai Pacepa a solicitat azil politic preşedintelui SUA Jimmy Carter, iar la 28 iulie un avion militar american l-a adus la Washington. La acea dată, era şef al Casei Prezidenţiale a României.

A fost şi continuă să fie cel mai înalt oficial din blocul sovietic care a cerut azil politic într-o ţară NATO. În următorii zece ani, generalul Pacepa a colaborat cu guvernul SUA în diferite operaţiuni împotriva serviciilor de spionaj ale blocului sovietic. Autorităţile americane au apreciat – într-o scrisoare publică – activitatea sa din această perioadă ca fiind „o unică şi importantă contribuţie adusă Statelor Unite". În noiembrie 1987, generalul Pacepa a publicat în SUA Orizonturi roşii, prima carte occidentală care a descris viaţa la curtea unui dictator comunist şi pe care Editura Humanitas a republicat-o, într-o ediţie îmbogăţită cu noi dezvăluiri, în 2010.

În 1993, a publicat Moştenirea Kremlinului, iar în 1999 trilogia Cartea Neagră a Securităţii. În 2007 a apărut în SUA, tot sub semnătura sa, Programmed to Kill: Lee Harvey Oswald, the Soviet KGB and the Kennedy Assassination. Generalul Pacepa publică frecvent în ziare şi săptămânale occidentale, precum The Wall Street Journal, The Washington Times, The Los Angeles Times, National Review, The American Spectator, L'Express. În iunie 2009 a publicat, la Editura Humanitas, o carte de confesiuni, Faţă în faţă cu generalul Ion Mihai Pacepa, rezultat al primului interviu pe care l-a acordat, după 31 de ani, unui jurnalist român (Lucia Hossu Longin). Ultima sa carte, Disinformation, apărută în 2013, a făcut senzaţie în Statele Unite ale Americii.

Detaliile Produsului

Limba: Română
Editura: Humanitas
Apariția: 2014
ISBN: 978-973-50-4319-3
Compatibil cu: iPhone, iPad, Android, Windows Phone
Pagini Ediție Print: 448

Pareri

Bestseller.md îți mai recomandă: