Moș Goriot [eBook]

Moș Goriot [eBook]
0,00 MDL (0,00 RON)
0,00 MDL (0,00 RON)

Descriere

Moş Goriot face parte din Comedia umană, ciclu în a cărui componenţă intră 95 de lucrări terminate (nuvele, romane şi eseuri) şi 48 lucrări neterminate. Ideea continuităţii dintr-o lucrare în alta s-a născut în 1830, odată cu publicarea a două volume intitulate Scene din viaţa privată, în care a adunat toate nuvelele scrise până atunci. Romanul de faţă reprezintă cheia de boltă a întregului ciclu, întrucât Balzac introduce aici procedeul personajelor „reparaissant”– al căror destin este urmărit de-a lungul mai multor romane (Rastignac,Vautrin, doamna de Restand etc.). Acţiunea se desfăşoară în pensiunea doamnei Vauquer, unde întâlnim oameni provenind din diferite medii sociale: studenţi, negustori, ocnaşi, femei din burghezia scăpătată etc.

Moş Goriot şi-a sacrificat toată averea strânsă de-a lungul vieţii pentru a-şi face fericite fiicele: pe Anastasie de Restand (căsătorită cu un aristocrat) şi pe Delphine de Nucingen (căsătorită cu un bancher). Tinerele doamne îşi dispreţuiesc însă tatăl, considerat o persoană mult prea modestă pentru „înalta” societate din care ele ajunseseră să facă parte. Pentru cele două fiice, Goriot rămâne, pur şi simplu, o sursă permanentă de bani şi îl vor lăsa să moară în mizerie, vegheat doar de Rastignac, fără să îl viziteze nici măcar atunci când el se află pe patul morţii. Chiar şi pe ultimul drum, spre cimitir, Moş Goriot îl va avea alături doar pe Rastignac. La capătul zilelor, Moş Goriot ajunge la trista concluzie că adevăratele sentimente, sincere şi profunde, nu pot exista decât la oamenii săraci, lipsiţi de orice fel de avere.

Paralel cu destinul lui Moş Goriot, Balzac înfăţişează evoluţia tânărului provincial Eugene de Rastignac, tânărul student la drept care doreşte să reuşească în viaţă prin muncă cinstită, dar care, cu timpul, sub influenţa lui Vautrin, un personaj cinic şi misterios, ajunge la concluzia că pentru a-şi atinge scopurile trebuie să facă uz de orice mijloace. „Educaţia” pe care Vautrin i-o insuflă lui Rastignac presupune o adaptare perfectă la situaţia existentă, la principiile „moralei" burgheze. În final, Vautrin este arestat ca ocnaş evadat, iar Rastignac, pătruns în „înalta" societate prin intermediul lui Delphine de Nucingen, al cărei amant devenise, lansează Parisului sfidarea: „Şi acum între noi doi."

Cel mai mare creator de fapturi umane care a existat, Balzac a privit în faţă şi a sondat în adâncurile lui misterul creaţiei. ... Forma naturală a creaţiei e însă cea care furnizează înscrieri la starea civilă. Adica paternitatea. În opera oricărui scriitor de geniu există întotdeauna o scriere a cărei funcţie e de a transmite un mesaj profund şi care se comportă ca o celulă-mamă. Totul se petrece la Balzac ca şi cum această funcţie ar fi deţinută de Moş Goriot. Nu numai pentru că el conţine cele mai multe dintre personajele-cheie ale lui Balzac, Vautrin, Rastignac, Bianchon, soţii Nucingen, ci pentru că Moş Goriot înseamnă întâi de toate personajul din titlu şi misterul paternităţii. (Albert Thibaudet)

 

Primele Pagini


 

Doamna Vauquer, născută de Conflans, este o femeie în vârstă, care de vreo patruzeci de ani ţine la Paris o pensiune de familie în strada Neuve-Sainte-Geneviève, între Cartierul Latin şi foburgul Saint-Marcel. La această pensiune, cunoscută sub numele de Casa Vauquer, se primesc deopotrivă bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, fără ca vreodată gura clevetitoare a lumii să fi găsit ce să scornească despre cele ce se petrec în această respectabilă casă.

Nu-i mai puţin adevărat, însă, că de vreo treizeci de ani nu s-a pomenit printre clienţi nicio femeie tânără, iar pentru ca vreun tânăr să ajungă a locui aci, trebuia ca familia să-i trimită o sumă prea mică să-şi ţină zilele. Cu toate acestea, în anul 1819, dată la care începe drama ce urmează, se afla aci în pensiune o biată fată. Oricât de discreditat ar fi azi cuvântul dramă, după chipul deşănţat şi fără noimă în care a fost risipit în aceste vremuri de jalnică literatură, e nevoie totuşi să-l folosim aici; nu fiindcă această istorisire ar fi dramatică în sensul adevărat al cuvântului, ci fiindcă sfârşind cartea veţi vărsa poate cite va lacrimi intra muros şi extra muros.

Fi-va ea oare înţeleasă şi dincolo de zidurile Parisului? Îngăduie-ni-se a ne îndoi, căci nu se poate pricepe felul cu totul deosebit al unei asemenea scene, plină de tâlcuri şi de culoare locală, decât între colinele Montmartre şi dealurile de la Montrouge, în această ilustră vale a dărăpănăturilor ce stau să se surpe şi a gârlelor negre de noroi; vale plină de suferinţe reale, de bucurii prea adesea amăgitoare şi atât de cumplit zbuciumată încât nu ştiu ce fapt ar trebui să se întâmple pentru a lăsa o senzaţie de oarecare durată.

Totuşi, chiar şi în această lume se ivesc ici şi colo dureri care, prin vălmăşagul lor de vicii şi virtuţi, dobândesc o oarecare măreţie şi solemnitate; în faţa lor egoismele şi interesele amuţesc; dar senzaţia cu care rămâi ţine numai bine cât ai înfuleca pe nemestecate un fruct savuros. Carul civilizaţiei, întocmai ca acela al idolului de la Jaggernat, trecând peste o inimă care nu se lasă atât de uşor zdrobită şi în care i s-a împiedicat roata, abia dacă îşi încetineşte o clipă mersul, o. Striveşte şi îşi urmează mai departe drumul glorios.

Aşa veţi face şi domniile-voastre, care ţinând această carte în mână vă cufundaţi în toată voia în jilţul moale, spunându-vă: „O fi, poate, o poveste amuzantă”. Dar după ce veţi fi aflat taina chinurilor lui moş Goriot, veţi cina cu poftă, punând lipsa dumneavoastră de sensibilitate pe seama autorului, învinuindu-l că a depăşit măsura şi că face poezie. Ah! ţineţi minte însă: drama aceasta nu este o plăsmuire sau un roman. All is true; ea este atât de adevărată, încât oricine poate s-o regăsească în propria sa viaţă, în propriul lui suflet.


Despre Autor



Honoré de Balzac (n. 20 mai 1799, Tours, Franța – d. 18 august 1850, Paris, Franța) a fost un romancier, critic literar, eseist, jurnalist și scriitor francez. El este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și a romanului fantastic.

El este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și a romanului fantastic. În cultura română a avut doi admiratori de valoare, G.Călinescu, cel care milita pentru balzacianism în articolele sale teoretice exemplificând tehnica acestuia în romanul Enigma Otiliei, și de Mircea Eliade, care, în tinerețe și-a dorit să scrie o monografie consacrată operei lui Balzac. - Wikipedia



Detaliile Produsului

Limba: Română
Compatibil cu: iPhone, iPad, Android, Windows Phone, Kindle
Dimensiunea Fișierului: 2 MB
Compatibil cu Kindle: Da

Pareri

Bestseller.md îți mai recomandă: