Managementul PR-ului Politic. Vânătoarea de Voturi Electorale. Trenduri Occidentale, Specific Național

Managementul PR-ului Politic. Vânătoarea de Voturi Electorale. Trenduri Occidentale, Specific Național
144,00 MDL (30,12 RON)

Disponibilitate: Stoc epuizat

Descriere

PR-ul a devenit o agonie a staffurilor electorale.  Inventivitatea şi creativitatea scuză cheltuielile exacerbate. Unul din primii practicieni ai PR-ului, Ivy Lee, a definit  PR-ul drept arta de a te face crezut. Edward Bernays, considerat părintele  PR-isticii,   defineşte PR-ul drept inginerie a consimţământului.

Studiile asupra acestui fenomen complex în câmpul politic comunicaţional mă determină să adaug că PR-ul este o seducere. Două finalităţi confirmă puterea de persuasiune a PR-ului politic ­— idealizarea şi absolutizarea vs diabolizarea. Tocmai pe acest motiv consilierii PR  devin când îngeri, când demoni şi viceversa.

În politică, PR-ul te face cunoscut şi recunoscut, admirat sau detestat.  Contează ambianţa pe care  ţi-o inventează PR-istul și rolul pe care ţi-l revendici în această ambianţă. -- Aurelia Peru-Balan

 

Primele Pagini


 

Geneza şi instituţionalizarea PR-ului politic

Relaţiile publice reprezintă una dintre cele mai de valoare abilităţi ale comunităţii umane.

în sensul lor cel mai general, relaţiile publice sunt la fel de vechi ca şi civilizaţia.

Un prim text care ar trimite la originea comunicării PR-istice ar fi aşa-numita Acta diurna, semnată de Iulius Cezar în anul 59 î. e.n., in care informa cetăţenii Romei despre treburile cetăţii. Din mostrele păstrate până în zilele noastre se poate constata conţinutul acestora: evenimente din viaţa familiei imperiale şi a persoanelor apropiate de aceasta (zile de naştere, merite de stat, decese, ceremonii etc.); afaceri de stat: decretele împăratului, decizii ale senatului, dezbateri în senat etc.; procese judiciare şi aspecte din cronica vieţii în Imperiul Roman.

Aflându-se sub influenţa directă a guvernului, Acta diurna, de regulă, servea intereselor politce ale guvernului, scopurilor sale, dar datorită volumului impresionat de comunicări se citea cu nesaţ nu numai în Roma, dar şi în provinciile imperiului.

Persuasiunea - efortul de a convinge - este forţa conducătoare a relaţiilor publice şi multe dintre tacticile pe care le folosesc practicienii de azi ai relaţiilor publice au fost folosite de conducătorii societăţii cu mii de ani în urmă. Astfel, lulius Cezar şi-a pregătit trecerea Rubiconului trimiţând la Roma rapoarte despre realizările sale ca guvernator al Galiei, texte care, asemenea Comentariilor sale, aveau o evidentă funcţie de promovare a imaginii personale.

De altfel, Roma antică a cunoscut campanii electorale (pentru funcţiile de senatori ori consuli) ce utilizau multe dintre tehnicile valabile şi astăzi: întâlniri publice, afişe electorale, promovarea imaginii sau manipularea zvonurilor.

E. Grunig şi T. Hunt, relevând rădăcinile greceşti ale PR-ului, afirmă că studiul formal al comunicării, care a furnizat o mare parte a bazei teoretice a relaţiilor publice, îşi are originea în Retorica lui Aristotel. Grecii antici considerau retorica drept o unealtă importantă a artei de a conduce statul. Aceasta reprezenta punctul de contact dintre oamenii de stat şi publicul lor [1].

Rădăcinile acestui fenomen comunicaţional poartă alura divinităţii şi duc spre Biblie.

Mai mulţi creştini consideră că Biblia este cuvântul revelat al lui Dumnezeu sau că autorul ei este Dumnezeu însuşi. Aceste opinii se bazează pe mai multe citate din Biblie, cum ar fi, bunăoară, „Scriptura este insuflată de Dumnezeu" [Timotei 3:16]; „Pentru că niciodată prorocia nu s-a făcut din voia omului, ci oamenii cei sfinţi ai lui Dumnezeu au grăit, purtaţi fiind de Duhul Sfânt" [Petru 1:21]. Chiar dacă acest lucru nu poate fi demonstrat ştiinţific, creştinii se bazează pe o logică circulară (premisa prin care se încerca să se demonstreze un fapt, având ca dovadă faptul însuşi).

„Biblia este cuvântul lui Dumnezeu pentru că aşa scrie în Biblie, iar ceea ce scrie în Biblie trebuie să fie adevărat pentru că este cuvântul lui Dumnezeu" [2]. Am putea afirma că primele mesaje cu un conţinut PR-istic au fost lansate de Biserică.

Se consideră că succesul apostolilor în răspândirea creştinismului a fost una dintre marile realizări de tip relaţii publice din întreaga istorie a omenirii, deoarece ei au folosit tehnici fundamentale de comunicare publică (discursuri, scrisori, evenimente pregătite) pentru a atrage atenţia publicului şi a-i modifica atitudinea şi comportamentul.

Astfel, pentru a încuraja creşterea numărului creştinilor şi pentru a susţine moralul primelor biserici creştine, Sfântul Pavel a scris cele 8 Epistole, cunoscute ca Epistolele Sfântului Apostol Pavel. Răspândirea acestora în tot Imperiul Roman, cu un foarte mare succes, poate fi comparată cu o campanie modernă de relaţii publice. Conţinutul acestora este dominat de puterea persuasivă a mesajului PR-istic. Acest fapt este evident în multe din episoadele din Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel:

„Noaptea e pe sfârşite; ziua este aproape. Să lepădăm dar lucrurile întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii. Să umblăm cuviincios, ca ziua: nu în ospeţe şi în beţii, nu în desfrânări şi în fapte de ruşine, nu în ceartă şi în pizmă. Ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Iisus Hristos şi grija de trup să nu o faceţi spre pofte"[ 3].

 

Despre Autor


 

Aurelia Peru-Balan (n. 1968), licenţiată în Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării, Universitatea de Stat din Moldova, doctor în ştiinţe politice (2004), teza de doctorat - „Promovarea imaginii liderului politic: metode şi tehnici"; conferenţiar universitar, cursuri susţinute: „Imagologia politică", „Strategii persuasive în PR şi publicitate"; cercetător ştiinţific coordonator în cadrul Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova.

Domenii de cercetare: comunicare, ştiinţe politice, jurnalism. Este autoarea a peste 60 de articole ştiinţifice dedicate comunicării politce, publicate în reviste ştiinţifice naţionale şi internaţionale, inclusiv studiul monografic „PR-ul poliţe şi comunicarea de criză în Republica Moldova (2009-2010)".

în anii 2009-2013 a fost membră a Consiliului de Observatori al IPNA Compania „Teleradio-Moldova", iar în 2012-2013 - preşedintă a CO. în anii 1995-2002, Aurelia Peru-Balan a fost autoarea programelor de analiză politică „Geneza" şi „Aleşii poporului" de la Televiziunea Publică.

 

Detaliile Produsului

Limba: Română
Coperta: Copertă moale
Pagini: 320
Editura: Cartier
Apariția: Noiembrie 2014
ISBN: 978-9975-79-928-7
Dimensiuni: 13 x 19 cm
Greutatea: 0.2650

Pareri