Maestrul și Margarita [Copertă tare] [Cu supracopertă]

Maestrul și Margarita [Copertă tare] [Cu supracopertă]
139,00 MDL (29,08 RON)

Disponibilitate: Stoc epuizat

Descriere

Traducere din rusă de Vsevolod Ciornei.

Capodoperă a prozei ruse din secolul XX, acum într-o nouă versiune românească, romanul lui Bulgakov se înscrie printre marile realizări ale literaturii universale.

Ce poate salva o lume in care răul produs metodic de om nu mai lasă loc nici unui strop de speranță? Bineînțeles, nimic din elementele lumii paralizate. Și atunci e nevoie de ceva din afară. Diavolul ia chipul iluzionistului Woland și se amuză să pună pe jar Moscova, orașul unde Maestrul și Margareta încearcă sa-și trăiască iubirea. Departe în timp și spațiu, Pontius Pilat il judeca pe Isus.

Planurile alunecă unul spre altul, intîlnindu-se într-o poveste a suferinței și sacrificiului și, abia astfel, ceea ce nu poate fi rostit in viața de la Moscova se spune in cer. Împanzit de date autobiografice, de aluzii livrești, religioase, demonologice, ezoterice, monumentalul roman al lui Bulgakov dă impresia paradoxală că a fost scris dintr-o suflare, antrenandu-și cititorul în iuresul nebunesc al întîmplărilor din Moscova anilor '30.

Cartea a fost adăugată în lucrarea "1001 de Cărți de Citit Într-o Viață", coord. Peter Boxall

 

Recenzii


 

„Mai întâi două cărţi apărute la Editura Polirom: volumul coordonat de Ruxandra Cesereanu, Comunism şi represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid naţional şi romanul Amantele al Elfriedei Jelinek, pentru că celălalt roman al ei, Pianista, tradus minunat în româna de către Nora Iuga, mi s-a părut extraordinar. Sunt multe cărţi de citit şi în Colecţia "Raftul Denisei" de la Humanitas sau la Editura Pandora-M unde s-au tradus mulţi autori francezi la zi. Mai recomand Maestrul şi Margarita de Bulgakov (Editura Cartier), o carte haute couture care trebuie citită vara pentru prezentările de toamnă.”
Emilian Galaicu-Păun, in rubrica La zi în cultură, realizată de Marius Chivu, iunie 2006, Dilema Veche

„De mai multa vreme urmaresc, nedumerit, ca titlul romanului lui Mihail Bulgakov, Maestrul si Margarita este usor schimonosit. Lumea româneasca i-a zis Muzei scriitorului, Margareta. Am tot incercat sa inteleg fenomenul acesta, si mai ales sa pricep de ce nimeni nu a sesizat inadecvarea. Voi incerca citeva observatii pe marginea acestui nume (lucrurile inexplicabile sunt mereu marginale!). intai si intai, numele Margarita nu exista in limba romana, iar pentru ca penultima vocala in e este mai la indemâna parca in pronuntare, s-a optat pentru ea, aleatoriu, subreptice.

Dar Bulgakov i-a spus personajului sau anume Margarita. Mai mult, schimbarea unui nume nu este la indemana oricui, caci: 1) devii un alt om; 2) capeti o alta identitate; 3) te pui "rau" cu protectorul numelui tau initial, pe care l-ai abandonat etc. Sunt doua instante prin care, oficial, poti purta / capata un alt nume. Prima este cea a intrarii in monahism, te botezi a doua oara; cea de-a doua – daca optezi, prin complicate si lungi demersuri, printr-o instanta judecatoreasca, pentru conferirea unui alt prenume.

Numele determina in buna masura, deci, viata noastra, fie cea laica, fie cea religioasa. Nu e o porecla, o simpla marca, o sigla, un logo, ci e chiar numele unui destin. E chipul soartei noastre. Onomatologia, stiinta a carei baza moderna a pus-o Pavel Florenski, prin tratatul sau Despre nume (1926), ne-ar putea explicita destul de multe lucruri in acest sens.

Pâna una, alta, personajul Margareta, in versiunea sa româneasca, e alt personaj decât cel construit si oferit posteritatii de Mihail Bulgakov. Superba moscovita, magica, iubitoarea si zburatoarea Margarita scapa cu adevarat constiintei noastre, caci numele ei a devenit unul comun, ca al multor alte romance... si se asociaza grabit, fie denumirii florilor margarète, fie pretioaselor margaritare... din alte povesti. Si-a pierdut astfel din unicitate, si-a risipit misterul. E adevarat, la Editura Cartier, acest roman a aparut cu titlul exact acela, dat de Bulgakov, dar versiunii "necanonice" nu i s-a acordat importanta necesara. Deocamdata. Pâna când?” -- Vladimir Bulat, Observatorul Cultural

”În 1966, la aproape 30 de ani de la moartea autorului, revista lunară Moskva a publicat prima parte a romanului Maestrul şi Margareta în numărul său din luna noiembrie. Cartea circulase în secret, cu mulţi ani înainte de a fi pusă la dispoziţia publicului. Dacă ar fi fost descoperită în timpul vieţii lui Bulgakov, cu siguranţă că autorul ar fi „dispărut" ca mulţi alţii - în pofida onoarei discutabile ce i s-a acordat, pentru o scurtă perioadă, de a fi numit dramaturgul preferat al lui Stalin. Cu toate adversităţile, Maestrul şi Margareta a supravieţuit şi este recunoscut acum ca una dintre cele mai remarcabile realizări ale literaturii ruse din secolul XX.

Expresii din roman au devenit proverbe în limba rusă: „Manuscrisele nu ard" şi „Laşitatea este cel mai îngrozitor viciu" sunt cuvinte cu rezonanţă deosebită pentru generaţile care au îndurat cele mai cumplite excese ale sistemului totalitar sovietic. Influenţa sa poate fi detectată în locuri foarte îndepărtate - de la realismul magic latino-american, la Rushdie, Pynchon şi chiar la Rolling Stones („Simpatia pentru Diavol" se spune că ar fi inspirată de Bulgakov).

Romanul este compus din două naraţiuni distincte, dar legate între ele. într-una, acţiunea se desfăşoară în Moscova modernă; cealaltă, în Ierusalimul antic. în acestea Bulgakov introduce o pleiadă de personaje ciudate, din altă lume, printre care Woland (Satana) şi anturajul său demonic, un scriitor anonim cunoscut drept „maestrul" şi iubita adulterină a acestuia, Margareta.

Fiecare este un personaj complex, ambiguu din punct de vedere moral, ale cărui motivaţii fluctuează pe măsură ce naraţiunea urmează o cale sinuoasă şi adoptă direcţii neaşteptate. Romanul pulsează de maliţiozitate şi inventivitate. Alternând satira muşcătoare la adresa vieţii din Uniunea Sovietică cu alegoria religioasă, rivalizând cu Faust al lui Goethe, cu o dezlănţuită fantezie burlescă, acesta este un roman al veseliei şi terorii, al libertăţii şi robiei - un roman care pulverizează „adevărurile oficiale" cu forţa unui carnaval care nu mai poate fi stăpânit.

-- ”1001 de Cărți de Citit Într-o Viață", coord. Peter Boxall

”In 1927, prietenii i-au oferit lui Bulgakov, de ziua acestuia, o carte cumpărată de la anticariat, scrisă de un oarecare chimist Ceaianov. „Povestirea înfăţişa apariţia, la Petersburg, a Satanei, care determina pieirea unora dintre personaje, cu excepţia unei actriţe de teatru, salvată din ghearele Diavolului de către eroul principal, al cărui nume era... Bulgakov."

în anii '30 ai secolului trecut, Mihail Bulgakov, scriitorul, care locuia la Moscova, în casa cu numărul 302 bis (acest bis în ucraineană e foarte aproape de unul dintre numele diavolului) scrie o scrisoare guvernului URSS, lăsată fără răspuns, mai scrie o scrisoare tovarăşului Stalin. La douăzeci şi una de zile de la expedierea scrisorii, în 18 aprilie 1930, tocmai în Vinerea Mare a Săptămânii Patimilor, Mihail Bulgakov primeşte un telefon de la Marele Păpuşar. Aceste evenimente nesemnificative au pregătit Evanghelia lui Stalin. Manuscris crezut dispărut în arhivele KGB-ului. Dar „manuscrisele nu ard". Şi, în 1966, la 26 de ani de la moartea lui Bulgakov, avea să fie publicat Maestrul şi Margarita, unul dintre cele mai importante romane ale secolului XX.

Era vremea Antihristului. Când lumea noastră a devenit lumea de apoi. în Moscova pogorăsc patru cavaleri ai Apocalipsei: Wo-land, Koroviev, Azazello şi Behemoth. Diavolii nu mai ispitesc. Ei sunt cei care pedepsesc. Marea ofensivă a Satanei se întâmplă într-o zi de miercuri. Ziua căderii îngerilor răzvrătiţi şi ziua tradiţională în care dracii se trezesc din amorţire şi sunt buni de muncă.

Armata de luciferi caută printre cele 122 de Mărgărite una care merită să fie amfitrioana balului. în toată Moscova o găsesc pe Margarita Nikolaevna. Cea care îi va duce la Maestru.


-- Gheorghe Erizanu, editor, autorul lucrării ”Ce spun cărțile”

 

Despre Autor


 

Mihail Bulgakov, născut la Kiev în 1891, fiul unui profesor de dogmatică de la Academia de Teologie din oraş, absolvă strălucit Facultatea de Medicină a Universităţii din Kiev, practicându-şi, timp de patru ani, profesiunea cu deosebită competență. Stabilit definitiv la Moscova în 1921, renunţă la medicină în favoarea literaturii şi publicisticii. Contestat adesea cu virulență de critică vremii – să nu uităm anii dramatici în care şi-a desfăşurat activitatea literară, 1920-1940, anul morţii sale –, a reuşit să publice prea puţin în timpul vieţii.

Adevărata glorie a lui Bulgakov este postumă. Până şi capodopera sa, Maestrul şi Margareta, la care a lucrat şi după ce şi-a pierdut vederea, până în ultima zi a vieţii, a apărut în U.R.S.S. abia în 1967, an ce marchează începutul publicării masive a operelor lui Bulgakov peste graniţă.

Detaliile Produsului

Titlu Original: Мастер и Маргарита
Limba: Română
Coperta: Copertă tare
Pagini: 504
Editura: Cartier
Apariția: 2006
ISBN: 978-9975-79-019-2
Dimensiuni: 13 x 20 cm
Greutatea: 0.5500

Pareri

Bestseller.md îți mai recomandă: