Iluziile Literaturii Române

Mai multe poze

Iluziile Literaturii Române
216,00 MDL (45,19 RON)

Disponibilitate: Stoc epuizat

Descriere

Iluziile literaturii romane de Eugen Negrici este un alt fel de istorie a literaturii romane care va dinamita toate miturile culturale, adinc inradacinate in constiinta publica.

O carte grava si exploziva scrisa cu acea responsabilitate, pe care ti-o da o viata de studiu si cercetare, cu acel curaj, pe care cunosterea profunda a operelor literare ti-l insufla, cu amaraciunea si luciditatea specialistului.

Cartea lui Eugen Negrici, Iluziile literaturii romane, este o analiza lucida, intransigenta, convingatoare a miturilor care paraziteaza istoria literaturii romane, dar e, deopotriva, si o profesiune de credinta, rostita cu o sinceritate ingindurata. Fiindca, indaratul enunturilor taioase si a paginilor incarcate de un sarcasm amar, se mistuie o mare iubire ranita.

Recenzie

La mijlocul veacului trecut ne aflam „încă în stadiul gramatical şi lingvistic al culturii", spunea Şerban Cioculescu în Istoria literaturii române moderne.

„Timp de trei veacuri, creaţia propriu-zis literară e ca şi inexistentă şi istoricii literari sunt obligaţi la subterfugii, speculaţii şi exagerări ca să sugereze existenţa unei literaturi române înainte de secolul al XIX-lea."

Primele două cărţi importante de beletristică au apărut abia în secolul al XIX-lea. Istoria ieroglifică, scrisă de Dimitrie Cantemir în 1705, a văzut lumina tiparului abia în 1883. Prima variantă a Ţiganiadei lui Budai-Deleanu, cea din 1800, va fi tipărită în 1876/77. Iar varianta a doua, cea din 1812, va apărea în volum abia în 1925.

După Eugen Negriei, literatura română a încercat să recupereze din handicap prin providenţialii Mihail Kogălniceanu, Titu Maio-rescu, Nicolae Iorga, Tudor Arghezi, Al. Philippide, Geo Bogza şi Octavian Paler.

Literatura română are doi prinţi geniali: Mihai Eminescu şi Nicolae Labiş. Ambii au apărut în timpul marilor schimbări istorice.

Au fost şi trei stăpâni de clan: Nichifor Crainic, Eugen Barbu şi Marin Preda. Ultimii doi au dus o adevărată vendetă.

în literatura română a fost şi o recuperare de zei: Lucian Blaga, Vasile Voiculescu, Mircea Eliade.

în rest, a fost o imensă dificultate de a inventa. Nu-mi rămâne decât să apelez la Eugen Negriei, care, la rândul său, îşi aduce aminte de faimoasa frază adresată de Heliade debutanţilor: „Scrieţi cât veţi putea şi cum veţi putea, dar nu cu răutate...".

-- Gheorghe Erizanu, editor, autorul lucrării ”Ce spun cărțile”

Despre Autor

Eugen Negrici s-a nascut la 28 noiembrie 1941, in Rimnicu Vilcea. Este critic, istoric literar, stilistician si profesor de literatura romana contemporana la Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti.

A publicat: Antim. Logos si personalitate (Minerva, 1971), Naratiunea in cronicile lui Grigore Ureche si Miron Costin (Minerva, 1972), Expresivitatea involuntara (Cartea Romaneasca, 1977, Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti), Figura spiritului creator (Cartea Romaneasca, 1978; Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania), Imanenta literaturii (Cartea Romaneasca, 1981; editia a II-a, 2009), Introducere in poezia contemporana (Cartea Romaneasca, 1985; Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania).

Detaliile Produsului

Limba: Română
Coperta: Copertă moale
Pagini: 296
Editura: Polirom
Apariția: 2008
ISBN: 978-973-23-1974-1
Dimensiuni: 15,5 x 23,5 cm
Greutatea: 0.3000

Pareri