Fetiţă Inocentă sau Seducătoare Fatală? O Istorie a Scufiţei Roșii

Fetiţă Inocentă sau Seducătoare Fatală? O Istorie a Scufiţei Roșii
102,00 MDL (21,34 RON)

Disponibilitate: Stoc epuizat

Descriere

”Scufiţa Roşie este, probabil, cea mai cunoscută poveste din lume, fiecare dintre noi luând contact într-o anumită perioadă a vieţii, într-o formă sau alta, cu aceasta. Dincolo de orice dubiu, povestea Scufiţei Roşii este unul dintre textele clasice ale literaturii universale. Puţine alte lucruri care s-au spus despre Scufiţa Roşie sunt însă la fel de sigure $î de necontestat.

Scufiţa Roşie a fost neîncetat povestită şi interpretată, aşa cum nicio altă poveste nu a fost. De-a lungul a peste trei secole, nenumăraţi cititori şi autori au fost atraşi de farmecul irezistibil al fetiţei în roşu - ea a fost prima dragoste a lui Charles Dickens şi este incă o prezenţă vie în imaginaţia oamenilor din secolul al XXI-lea.

Concluziile se doresc a fi un punct de plecare pentru viitoarele studii. Cartea de faţă nu îşi propune să fie, şi nici nu poate fi, un studiu exhaustiv al poveştii Scufiţa Roşie. Subiectul este departe de a fi închis, rămânând încă foarte multe de spus despre fetiţa în roşu.”


Recenzii

”Scufiţa Roşie a fost odată...

1.    în literatura greacă antică, la Longos, „o fată senzuală numită Micuţa Lupoaică", care „îl ademeneşte pe tânărul naiv Daphnis în pădure, sub pretextul salvării uneia dintre gâştele ei capturate de un vultur şi se oferă să-1 iniţieze în arta sexului";

2.    de asemenea, la Longos, în acelaşi text, „apare un episod în care un crescător de boi, Dorcon, îşi pune o blană de lup pentru a o viola pe Chloe, fiind însă împiedicat de nişte câini";

3.    în Fecunda ratis, în 1022-1024, manual dedicat elevilor scris de Egbert de Liège. „în povestirile germane despre vârcolaci, culoarea roşie avea o funcţie apotropaică. Clericul Egbert a creştinat o poveste păgână despre o fetiţă în haine de culoare roşie, care a fost salvată în mod miraculos din gura lupului";

4.    în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în povestirile orale ale ţăranilor din Loara, Tirol şi nordul Italiei. „în aceste versiuni, o ţărancă este trimisă la bunica sa cu o pâine caldă şi o sticlă de lapte. La o răscruce fata se întâlneşte cu un vârcolac." Care ajunge la bunică înaintea fetei. Şi-i propune să mănânce din carnea bunicii şi să-i bea sângele. După actul de canibalism, vârcolacul o invită să se dezbrace şi să i se alăture în pat. Urmează un lung moment de striptease. „Pe măsură ce îşi scoate fiecare articol de îmbrăcăminte, fata îl întreabă pe vârcolac ce să facă cu şorţul, pieptarul, fusta, cămaşa şi ciorapii." în diferite variante, oricum, ţăranii găsesc un sfârşit fericit pentru fată.

5.    la canonicul Charles Perrault (în 1697), „care a adaptat-o pentru curtea regelui Ludovic al XIV-lea. Perrault şi-a îmbrăcat eroina,o ţărancă drăguţă şi naivă, cu o scufiţă roşie." Ea este trimisă la bunica cu o ulcică cu unt şi cu o plăcintă. Perrault era mai pudibund decât ţăranii tirolezi. Elimină scena de canibalism, scena de striptease. Totuşi, fata se culcă lângă lup. Urmează celebrul dialog care culminează cu întrebarea despre dinţi. Dar sfârşitul este tragic. Povestea se încheie după ce fata a fost înghiţită de lup. Povestea apare tradusă în engleză în 1729 şi devine foarte populară în Anglia;

6. la Fraţii Grimm (în 1812), care, deşi au poveşti mai tragice decât francezul Charles Perrault, o face pe Scufiţa Roşie să-i ducă bunicii sale cozonac şi vin. Şi introduc un sfârşit fericit. Un vânător salvează bunica şi fata din burta lupului.

Aşa spun cărţile.


-- Gheorghe Erizanu, editor, autorul lucrării ”Ce spun cărțile”

Despre Autor

Daniel Gicu (n. 1980) a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București, luând masteratul în specializarea Istoria ideilor și mentalităților (2009). În 2012 a obținut titlul de doctor în istorie la Universitatea din București cu teza Identitate națională și interese comerciale în primele colecții de basme populare românești (1845-1909).

A publicat, în 2011, la Editura Universității din București, ediția I a lucrării Fetiță inocentă sau seducătoare fatală? O istorie a Scufiței Roșii.

Detaliile Produsului

Limba: Română
Coperta: Copertă moale
Pagini: 300
Editura: Cartier
Apariția: Noiembrie 2013
ISBN: 978-9975-79-859-4
Dimensiuni: 13 x 20 cm
Greutatea: 0.2600

Pareri