Eseu despre Orbire (LIVRARE: 7 ZILE)

Eseu despre orbire este un roman cutremurător, o mărturie a neîncrederii autorului în societatea contemporană, incapabilă să-şi gestioneze şi să-şi rezolve crizele. Într-un oraş anonim, populat de personaje fără nume, izbucneşte o epidemie de orbire.

Într-un oraş anonim, populat de personaje fără nume, izbucneşte o epidemie de orbire. Fără o cauză aparentă, în afară de cea morală, oamenii îşi pierd rând pe rând vederea şi barbaria se instalează. Structurile politice nu pot reacţiona decât prin represiune şi curând apar lagărele. Din motive necunoscute, o singură persoană scapă de flagel – soţia medicului, cum va fi ea numită de-a lungul romanului, cea care îi va conduce pe oameni spre lumină.

„Eseu despre orbire este o imago mundi: viziunea înspăimântătoare a unei lumi tragice. De astă dată, expresia pesimismului unui scriitor al Portugaliei nu se manifestă prin obişnuitul lirism melancolic ce ne caracterizează. Va fi crudă, descărnată, nici măcar stilul nu-i va îmblânzi duritatea. Romanul nu va vărsa lacrimi pentru suferinţele personajelor inventate, ci va ţipa în faţa acestei interminabile şi absurde dureri a lumii.” - Autorul

Recenzii

„O carte remarcabilă, care nu se sfieşte să privească în faţă toate ororile secolului XX.” - The Washington Post

„Eseu despre orbire este un roman revoluţionar, aşa cum au fost, la vremea lor, Procesul sau Ciuma. Încă o capodoperă a lui Saramago.” - Kirkus Reviews

”Fără detalii exigente, cu o descriere exactă, chirurgical precisă, Jose Saramago descrie liniştea scurtă de dinaintea furtunii, apoi furtuna, apoi ceea ce e mai presus de furtună, apoi furtuna, apoi liniştea de după furtună. Cititorul este antrenat într-un sprint uniform pe creasta unui deal al disperării şi o alunecare liniştită în acalmie datorită unei gradaţii bine construită a evenimentelor şi a gravităţii acestora.” - Bookblog

”După o carte care include publicaţiile de pe blogul lui Jose Saramago, am fost intrigată să îi descopăr şi binecunoscutul stil narativ al romanelor sale. Prin prisma frazelor lungi şi a regulilor de punctuaţie aproape inexistente în romanul “Eseu despre orbire”, am descoperit un scriitor excepţional.

În viziunea mea, Premiul Nobel i-a fost oferit pe bună dreptate nu pentru factura sa deosebită de a înşira cuvintele în pagină, ci pentru subtilitate şi invitaţia cititorilor la “exerciţii de imaginaţie”." - Blogul Alexandrinei Cheptănaru

”O carte tulburătoare. Asta e cea mai potrivită caracterizare a romanului “Eseu despre orbire” de Jose Saramago. Recunosc mi-a trebuit ceva timp să-mi revin. Asta se întâmplă după ce dai de cărți profunde, incomode, revoltătoare,  care într-un fel sau altul îți zdruncină imaginația.” -- Blogul lui Alecu Mătrăgună, prezentator TV

Despre Autor

Jose Saramago s-a născut la 16 noiembrie 1922 la Azinhaga (Ribatejo), într-o familie modestă. Destinul sau scriitoricesc a avut o traiectorie uluitoare, culminând cu decernarea Premiului Nobel pentru Literatura (1998). După debutul din 1947 cu un roman ulterior renegat de scriitor, urmat de o tăcere de aproape două decenii, Saramago a publicat volume de poeme, cronici literare şi politice, nuvele, piese de teatru, nenumărate traduceri, revenind la roman abia în 1977 cu Manual de pictură şi caligrafie.

Ridicat de la pământ (1980) îi aduce recunoaşterea în spaţiul lusitan şi impune fraza şi punctuaţia care vor constitui de acum înainte marca inconfundabilă a stilului său. Celebritatea internaţională o dobândeşte cu Memorialul mânăstirii (1982; Polirom, 2007). Jose Saramago şi-a petrecut ultimii ani în Lanzarote, Insulele Canare, continuând să scrie şi să publice. S-a stins din viaţă în iunie, 2010.