Emma

„Desigur, asa cum scrie Wayne C. Booth, «daca nu vom izbuti sa observam greselile Emmei pe masura ce transpar in tesatura ironica a cartii de la un rand la altul, nu vom putea gusta pe deplin comedia care ne este rezervata.

Pe de alta parte, daca nu vom izbuti s-o indragim asa cum prevazuse Jane Austen, daca nu vom izbuti s-o indragim tot mai mult pe masura ce povestirea inainteaza, nu vom putea spera intr-un deznodamant - casatoria fericita si binemeritata cu Knightley fiind o urmare a schimbarii sale - si nici nu vom putea s-o consideram ca indreptatita in momentul in care se va produce.

Orice incercare de a rezolva problema, fie prin suprimarea simpatiei, fie prin tulburarea perspectivei lucide asupra greselilor sale, ar fi fatala». Mai mult decat un roman de dragoste si/ sau casatorie - desi atat una cat si cealalta sunt subiectele predilecte ale Janei Austen - Emma este romanul unei «ucenicii», al unei modelari de sine treptate, prin recunoasterea personalitatii si nazuintelor celorlalti.“ -- Ecaterina Ion