Civilizaţii şi Tipare Istorice [Carte Electronică]

Mai multe poze

Civilizaţii şi Tipare Istorice [Carte Electronică]
67,99 MDL (15,71 RON)
67,99 MDL (15,71 RON)

Descriere

„In umbra civilizatiei majore, inainte ca aceasta sa dispara la randul ei, cate alte culturi n-au pierit fara urma! Aceasta imensa drama e astazi traita de multi cu nespusa intensitate.

Trebuie sa apartii unei asemenea culturi pe cale de a se stinge, sau care moare chiar inainte de a inflori, pentru a intelege nesfarsita disperare a acelora care asista neputinciosi la disparitia inexorabila a celor mai pretioase valori ale lor. Cu fiecare cultura care moare, o floare unica se vestejeste pentru a nu mai renaste, o mireasma incomparabila se risipeste pentru totdeauna. Exista comori de intelepciune si poezie in cele mai mici idiomuri, ca si in conceptia despre lume a celui mai mic trib destinat disparitiei.

,,Abordarea lui Djuvara refuza tiparele acceptate ale impartirii istorice in epoci, nu a existat o singura Renastere, ci una sau in unele cazuri doua renasteri in cadrul fiecareia dintre culturi, clasele sociale nu au in precum epocile istorice un caracter global ci ele se dezvolta in mod asincron in cadrul fiecareia dintre civilizatii. Alta caracteristica diferita a abordarii lui Djuvara este refuzul de a pune religia in centrul evolutiei istorice a civilizatiilor si asta desi factorul spiritual pare avea in conceptia sa prioritate in raport cu cel economic.

[...] Ascensiunea «marginalilor» a devenit in cativa ani un fenomen evident pentru orice om care gandeste, si chiar pentru cetateanul obisnuit. «Centralii» sunt terminati, si ei o simt. Oboseala psihologica este intr-adevartrasatura fundamentala acelor civilizatii al caror vid interior se acomodeaza cu utopiile si cu psihanaliza. Noi venim dintr-o tara barbara ca sa deplangem soarta celor aflati in primejdie si fericiti de a fi in primejdie.


Recenzii

Observand faptul incontestabil ca religiile ‘revolutionare’ apar in momente de criza ale civilizatiei, Djuvara considera aceasta a fi mai degraba efect si simptom decat cauza a rasturnarilor sociale din care face parte evolutia elementului religios. Foarte discutabila mi se pare caracterizarea aparent negativa a evolutiei culturii occidentale la inceputul secolului 20, Djuvara parand sa considere efervescenta artistica si stiintifica a primelor decenii ale veacului trecut ca un semn de criza si nu ca o posibila noua renastere, motor al progresului tehnic si spiritual in a doua parte a secolului.'' -- http://filme-carti.ro

Toate sunt pierdute - pierdute pentru totdeauna si pentru totL in viata popoarelor, ca si in toata Creatiunea, ceea ce izbeste cel mai mult si scandalizeaza intr-adevar spiritul este risipa Naturii. Cei care astazi sunt privilegiati si apartin culturilor majore pot inca sa se legene in iluzia perenitatii lor. Dar pana cand? Ce ramane din Egiptul antic, din Mesopotamia, din Creta, din Mexic si Peru? Si cum am putea avea asigurarea ca rasa noastra trufasa, care de veacuri isi intinde dominatia asupra neamurilor si lucrurilor toate, nu va cadea si ea, odata, in toropeala si apatie?" -- Neagu Djuvara
 

Despre Autor

NEAGU M. DJUVARA s-a născut la Bucureşti în 1916, într-o familie de origine aromână aşezată în ţările române la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a dat ţării mai mulţi oameni politici, diplomaţi şi universitari. Licenţiat în litere la Sorbona (istorie, 1937) şi doctor în drept (Paris, 1940).

Participă la campania din Basarabia şi Transnistria ca elev-ofiţer de rezervă (iunie-noiembrie 1941); rănit în apropiere de Odessa. Intrat prin concurs la Ministerul de Externe în mai 1943, este trimis curier diplomatic la Stockholm în dimineaţa zilei de 23 august 1944, în legătură cu negocierile de pace cu Uniunea Sovietică.

Numit secretar de legaţie la Stockholm de guvernul Sănătescu, va rămâne în Suedia până în septembrie 1947, când comuniştii preiau şi Externele. Implicat în procesele politice din toamna anului 1947, hotărăşte să rămână în exil, militând până în 1961 în diverse organizaţii ale diasporei româneşti (secretar general al Comitetului de Asistenţă a Refugiaţilor Români, la Paris; ziaristică; Radio Europa Liberă; secretar general al Fundaţiei Universitare „Carol I").

În 1961, pleacă în Africa, în Republica Niger, unde va sta douăzeci şi trei de ani în calitate de consilier diplomatic şi juridic al Ministerului francez al Afacerilor Străine şi, concomitent, profesor de drept internaţional şi de istorie economică la Universitatea din Niamey. Între timp, reluase studiile de filozofie la Sorbona.

În mai 1972, capătă doctoratul de stat la Sorbona cu o teză de filozofie a istoriei; mai târziu, obţine şi o diplomă a Institutului Naţional de Limbi şi Civilizaţii Orientale de la Paris (I.N.A.L.C.O.). Din 1984, secretar general al Casei Româneşti de la Paris, până după revoluţia din decembrie 1989, când se întoarce în ţară. Din 1991, profesor-asociat la Universitatea din Bucureşti şi membru de onoare al Institutului de Istorie „A.D. Xenopol" din Iaşi.


Detaliile Produsului

Limba: Română
Editura: Humanitas
Apariția: 2010
ISBN: 978-973-50-2842-8
Compatibil cu: iPhone, iPad, Android, Windows Phone
Pagini Ediție Print: 564

Pareri