Maestrul și Margareta [eBook]

Moscova anilor 1930, care primeșe vizita Satanei, deghizat ca "profesorul" Woland, un misterios gentilom "magician" de origini misterioase. Alaiul acestuia este alcătuit din Koroviev/Fagotto, motanul Behemoth, asasinul Azazello, Abadonna și vrăjitoarea Hella.

”În timpul regimului dictatorial al lui Stalin, romanul scris de Mihail Afanasievici Bulgakov a fost interzis şi distrus. Scriitorul de origine ucraineană l-a rescris, apoi, din minte –„îl ştiu pe de rost!“ – romanul devenind unul dintre cele mai bune din literatura universală.

Dacă ne-am gândi la perioada redactării şi anul publicării romanului „Maestrul şi Margareta“, scris de Mihail Afanasievici Bulgakov (1891-1940), am aduna aproape patru decenii. Scriitorul de origine ucraineană a început să lucreze la roman în anul 1930, l-a terminat de scris zece ani mai târziu, cu puţin înainte să moară, dar abia după alţi 26 de ani, opera avea să fie publicată. În spatele acestei simple cronologii, se întinde însă o istorie a cărţii bogată în întâmplări inspirate din viaţa scriitorului.

Povestea de dragoste a dramaturgului cu cea de-a treia soţie a sa, Elena Sergheevna Şilovschi, muza pentru personajul Margareta din carte, anii tulburi trăiţi de acesta în regimul comunist al lui Stalin cu a lui lume coruptă, cât şi gravele lui probleme de sănătate sunt câteva dintre reperele personale ale lui Bulgakov regăsite în „unul dintre cele mai bune romane ruseşti ale secolului XX“, aşa cum publicaţia americană „ The New York Times“ l-a apreciat.” -- Adevărul

Romanul a fost adăugat în lucrarea "1001 de Cărți de Citit Într-o Viață" de Peter Boxall

Recenzii

"Maestrul si Margareta este un roman al trecerii, prin iubire, de la om la supra-om. Bulgakov l-a terminat pe patul de moarte, orb, dictandu-i ultimele corecturi sotiei sale. Din paginile lui transpare o dorinta oarba de a trai si a iubi, in ciuda aparentelor ca cele mai pure sentimente sunt adesea intr-o antinomie ireductibila cu meschina lume inconjuratoare. Maestrul si Margareta sufera pe pamant, dar isi desavarsesc iubirea in vis si in Luna, intr-un final apoteotic al unui roman ce nu trebuie ocolit." -- Alexandru Potlog, Bookblog.ro

”Romanul este compus din două narațiuni distincte, dar legate între ele. Într-una, narațiunea se desfășoară în Moscova modernă; cealaltă, în Ierusalimul antic. În aceasta Bulgakov introduce o pleiadă de personaje ciudate, din altă lume, printre care Woland (Satana) și anturajul său demonic, un scriitor anonim cunoscut drept ”maestrul” și iubita adulterină a acestuia, Margareta. Fiecare este un personaj complex, ambiguu din punct de vedere moral, ale cărui motivații fluctuează pe măsură ce narațiunea urmează o cale sinuoasă și adoptă direcții neașteptate.

Romanul pulsează de malițiozitate și inventivitate. Alternând satira mușcătoare la adresa vieții din Uniunea Sovietică cu alegoria religioasă, rivalizând cu Faust al lui Goethe, cu o dezlănțuită fantezie burlească, acesta este un roman al veseliei și terorii, al libertății și robiei - un roman care pulverizează ”adevărurile oficiale” cu forța unui carnaval care nu mai poate fi stăpânit.” -- Samuel Thomas, doctor în literatura engleză la Universitatea din Sussex

”În 1966, la aproape 30 de ani de la moartea autorului, revista lunară Moskva a publicat prima parte a romanului Maestrul şi Margareta în numărul său din luna noiembrie. Cartea circulase în secret, cu mulţi ani înainte de a fi pusă la dispoziţia publicului. Dacă ar fi fost descoperită în timpul vieţii lui Bulgakov, cu siguranţă că autorul ar fi „dispărut" ca mulţi alţii - în pofida onoarei discutabile ce i s-a acordat, pentru o scurtă perioadă, de a fi numit dramaturgul preferat al lui Stalin.

Cu toate adversităţile, Maestrul şi Margareta a supravieţuit şi este recunoscut acum ca una dintre cele mai remarcabile realizări ale literaturii ruse din secolul XX. Expresii din roman au devenit proverbe în limba rusă: „Manuscrisele nu ard" şi „Laşitatea este cel mai îngrozitor viciu" sunt cuvinte cu rezonanţă deosebită pentru generaţile care au îndurat cele mai cumplite excese ale sistemului totalitar sovietic. Influenţa sa poate fi detectată în locuri foarte îndepărtate - de la realismul magic latino-american, la Rushdie, Pynchon şi chiar la Rolling Stones („Simpatia pentru Diavol" se spune că ar fi inspirată de Bulgakov).

Romanul este compus din două naraţiuni distincte, dar legate între ele. într-una, acţiunea se desfăşoară în Moscova modernă; cealaltă, în Ierusalimul antic. în acestea Bulgakov introduce o pleiadă de personaje ciudate, din altă lume, printre care Woland (Satana) şi anturajul său demonic, un scriitor anonim cunoscut drept „maestrul" şi iubita adulterină a acestuia, Margareta. Fiecare este un personaj complex, ambiguu din punct de vedere moral, ale cărui motivaţii fluctuează pe măsură ce naraţiunea urmează o cale sinuoasă şi adoptă direcţii neaşteptate.

Romanul pulsează de maliţiozitate şi inventivitate. Alternând satira muşcătoare la adresa vieţii din Uniunea Sovietică cu alegoria religioasă, rivalizând cu Faust al lui Goethe, cu o dezlănţuită fantezie burlescă, acesta este un roman al veseliei şi terorii, al libertăţii şi robiei - un roman care pulverizează „adevărurile oficiale" cu forţa unui carnaval care nu mai poate fi stăpânit.”

-- ”1001 de Cărți de Citit Într-o Viață", coord. Peter Boxall

”In 1927, prietenii i-au oferit lui Bulgakov, de ziua acestuia, o carte cumpărată de la anticariat, scrisă de un oarecare chimist Ceaia-nov. „Povestirea înfăţişa apariţia, la Petersburg, a Satanei, care determina pieirea unora dintre personaje, cu excepţia unei actriţe de teatru, salvată din ghearele Diavolului de către eroul principal, al cărui nume era... Bulgakov."

În anii '30 ai secolului trecut, Mihail Bulgakov, scriitorul, care locuia la Moscova, în casa cu numărul 302 bis (acest bis în ucraineană e foarte aproape de unul dintre numele diavolului) scrie o scrisoare guvernului URSS, lăsată fără răspuns, mai scrie o scrisoare tovarăşului Stalin. La douăzeci şi una de zile de la expedierea scrisorii, în 18 aprilie 1930, tocmai în Vinerea Mare a Săptămânii Patimilor, Mihail Bulgakov primeşte un telefon de la Marele Păpuşar. Aceste evenimente nesemnificative au pregătit Evanghelia lui Stalin. Manuscris crezut dispărut în arhivele KGB-ului. Dar „manuscrisele nu ard". Şi, în 1966, la 26 de ani de la moartea lui Bulgakov, avea să fie publicat Maestrul şi Margarita, unul dintre cele mai importante romane ale secolului XX.

Era vremea Antihristului. Când lumea noastră a devenit lumea de apoi. în Moscova pogorăsc patru cavaleri ai Apocalipsei: Wo-land, Koroviev, Azazello şi Behemoth. Diavolii nu mai ispitesc. Ei sunt cei care pedepsesc. Marea ofensivă a Satanei se întâmplă într-o zi de miercuri. Ziua căderii îngerilor răzvrătiţi şi ziua tradiţională în care dracii se trezesc din amorţire şi sunt buni de muncă.

Armata de luciferi caută printre cele 122 de Mărgărite una care merită să fie amfitrioana balului. în toată Moscova o găsesc pe Margarita Nikolaevna. Cea care îi va duce la Maestru.


-- Gheorghe Erizanu, editor, autorul lucrării ”Ce spun cărțile”