Dușmanul de Clasă. Represiuni politice, violență și rezistență în R(A)SS Moldovenească, 1924-1956

Dușmanul de Clasă. Represiuni politice, violență și rezistență în R(A)SS Moldovenească, 1924-1956
177,00 MDL (37,03 RON)

Disponibilitate: Stoc epuizat

Descriere

Volumul propune, în premieră în felul său, o analiză complexă a fenomenului represiunilor politice în stânga Nistrului (a ceea ce va deveni din 1924 Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească) și în Basarabia după ocupația sovietică din 1940, până în 1956, când asistăm la condamnarea publică a crimelor comuniste, atribuite lui Stalin, la congresul al 20-lea al PCUS.

Documente inedite

Bazat pe documente inedite de arhivă, devenite abia recent accesibile, fiind vorba mai ales de fondurile fostului NKVD/KGB și al Ministerului de Interne de la Chișinău, dar și din arhiva fostului CC al PCM, volumul scoate în vileag mecanismele și scopul terorii comuniste în perioada lui Lenin și Stalin în spațiul transnistrean și basarabean, circumscrise într-un cadru mai larg, în special al teritoriilor sovietice anexate la 1940 (Țările Baltice, Ucraina de Vest), dar și a altor regiuni ale URSS.

Mărturii ale victimelor represiunilor

În egală măsură, sunt utilizate mărturii mai mult sau mai puțin cunoscute, dar și inedite, ale victimelor represiunilor politice sovietice și a urmașilor lor, precum și lucrări de referință din domeniu publicate în Republica Moldova și România, spațiul post-sovietic și occidental deopotrivă.

Deși nu e apanajul exclusiv al regimului bolșevic, aplicarea violenței la scară de masă față de populația civilă, pe timp de pace, plasează experiența sovietică într-o ipostază unică în epocă. Cadrul general al evoluției fenomenului represiunilor în masă este alternat cu numeroase studii de caz a unor persoane din diferite straturi sociale, grupuri etnice, profesiuni și confesiuni religioase.

Reacția societății la campaniile de terorizare a populației

Pe un alt palier al analizei, este evocată reacția societății la diferite campanii de terorizare a populației, precum arestări, execuții sumare, deportări și ucidere prin înfometare. Rezistența unor grupuri sociale sau etnice față de politica regimului este abordată de o manieră care încearcă să explice, în paralel, și fenomenul colaborării strânse a unei părți a populației cu regimul sovietic.

Relația statului-partid cu societatea nu e privită ca una statică, între doi actori monoliți, ci ca o relație dinamică, sinuoasă și complexă, în care există numeroase cazuri de solidaritate umană între oamenii de rând și membri ai administrației, mai ales la nivel local.

Privelegiile nomenclaturii comuniste

Este evocat și subiectul privilegiilor nomenclaturii comuniste, care explică, fie și parțial, brutalitatea cu care elita comunistă s-a dedat jafurilor și nelegiurilor la adresa unei populații disperate și atomizate. Sunt documentate cazuri de tortură și violență folosite de organele legale și extrajudiciare ale regimului comunist (Troicile, mai ales).

Holodomorul moldovenesc?

Este evidențiat într-un capitol separat amploarea și mecanismele declanșării foametei din RSSM în anii 1946-1947 care, după numărul de victime raportat la totalul populației, plasează fenomenul foametei moldovenești alături de marile tragedii în masă ale secolului al 20-lea, precum Holodomorul ucrainean din anii 1932-1933.

De ce e important să cunoaștem crimele comunismului?

Importanța cunoașterii de către intelectuali și cetățenii simpli a crimelor comunismului, în speță din teritoriul actual al Republicii Moldova, rezidă în faptul că o societate care își uită trecutul recent, în care au fost pedepsiți pe nedrept cei mai harnici, educați și pricepuți cetățeni ai săi, nu are nici un viitor. -- Igor Cașu


Recenzii

”Deopotrivă erudită și accesibilă, impresionanta sinteză oferită de Igor Cașu vine să umple un gol istoriografic regretabil și nejustificat.

Acum nu va mai fi posibil să spui: „N-am ştiut” ori „Nu cunosc subiectul”. Ceea ce a realizat în chip admirabil Igor Caşu înseamnă o recuperare a unui adevăr prea mult timp ocultat şi desfigurat, o împlinire a acelui deziderat pe care Anna Ahmatova, Monica Lovinescu şi Nadejda Mandelstam l-au numit salvarea memoriei. Închei această scurtă prefaţă reluând cuvintele marelui scriitor iugoslav Danilo Kiš: „Consider că istoria universală a infamiei o constituie secolul XX cu ale sale lagăre de concentrare – cele sovietice în primul rând. Infamia înseamnă că în numele ideii unei lumi mai bune, pentru care întregi generaţii au pierit, în numele unei idei umaniste, să construieşti lagăre şi să le ascunzi existenţa, distrugând deopotrivă oamenii şi visurile lor intime legate de o lume mai bună”.

Nu se lasă influenţat de acele mode care pun accentul pe o istoricitate impersonală, pe social în detrimentul politicului, ca şi cum cele două ar putea fi cumva separate. În Moldova sovietizată politicul a dictat toate opțiunile sociale, economice, culturale. Dacă nu acceptăm acest fapt, neglijăm chiar natura sistemului. Iar politicul era el însuşi impregnat de ideologie.” -- Vladimir Tismăneanu

Din 1931, în RASS Moldovenească a fost introdus sistemul de cartele pentru aprovizionarea populaţiei. Erau patru categorii: specială, 1,2 şi 3.

214 familii (550 de persoane) ale nomenclaturii sovietice aveau cartele speciale. Care îţi permiteau lunar: făină pentru pâine - 18 kg; ulei vegetal - 0,851; unt - 0,5 kg; zahăr - 1,9 kg; carne - 1,65 kg; peşte - 0,6 kg.

Raţia de aprovizionare lunară pentru Cartela de categoria 1 (muncitorii care participau la industrializarea sovietică): făină pentru pâine - 8 kg; ulei vegetal - 21; unt - 1 kg; zahăr - 3 kg; carne - 15 kg; peşte - 6 kg.

Proletarii mâncau mai mult. Ţăranii nu aveau cartele. Nici paşapoarte. Iar ţăranii care aveau mai mult pământ şi încă nu intraseră în kolhozuri nu aveau dreptul de vot (până la colectivizarea forţată din 1929-1930).

în 1932, în Republica Sovietică Socialistă Ucraineană a început Holodomorul. RASSM făcea parte din RSSU.

Consumul minim alimentar recomandat astăzi unei persoane (lunar):

ulei vegetal - 0,91; unt - 0,75 kg; zahăr - 1,2 kg; carne - 2,25 kg; peşte - 2,25 kg.

Nu vorbim despre consumul sănătos.


-- Gheorghe Erizanu, editor, autorul lucrării ”Ce spun cărțile”


Despre Autor

Igor Cașu (п. 1973) este licenţiat (1995) şi doctor în istorie (2000) al Universităţii „Al. I. Cuza" din Iaşi, cu tema Politica naţională în Moldova Sovietică, 1944-1989.

A fost bursier Fulbright (august -decembrie 2000), expert al Comisiei pentru Analiza Dictaturii Comuniste în România (2006) şi vicepreşedinte al Comisiei pentru Studierea şi Aprecierea Regimului Comunist Totalitar din Republica Moldova (2010); de asemenea, reporter la Radio Europa Liberă, rubrica Istoria trăită (2010-2011), iar din 2010 este editorialist şi autor al rubricii Arhivele comunismului la ziarul Adevărul (ediţia de Republica Moldova).

Este profesor şi director al Centrului de Studiere a Totalitarismului din cadrul Facultaţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Chişinău.

Domenii de interes: istoria Basarabiei în secolul al XX-lea, istoria contemporană a Europei, istoria URSS, represiunea sovietică în RSS Moldovenească, naţionalismul. A editat, în calitate de autor şi coautor, manuale de istorie, inclusiv manualul Istoria românilor şi universală pentru clasa a XII-a, Chişinău, Ed. Cartier, 2013 (în colaborare cu Igor Şarov, Virgil Pâslariuc, Flavius Solomon şi Pavel Cerbuşcă).

Publicaţii recente: „Political Repressions in Moldavian SSR after 1956: Towards a Typology based on KGB files", în Dystopia. Journal of Totalitarism Ideologies and Regims, vol. I, no. 1-2, 2012, p. 89-127; „Stalinist Terror in Soviet Moldavia, 1940-1953", în Kevin McDermott, Matthew Stibble (editori), Stalinist Terror in Eastern Europe.

Elite purges and mass repression, Manchester and New York, Manchester University Press, 2010, p. 39-56; Le Goulag bessarabien: Deportations, Repressions, Famine, 1940-1941, 1944-1956, în „Communisme" (Paris), număr special dedicat României, no. 91-92,2007, p. 129-138; Nation Building in the Era of Integration: The case of Moldova, în Konrad Jarausch and Thomas Lindenberger (editori), Conflicting Memories in European History, Oxford, Berghan Books, 2007, p. 237-253.

Detaliile Produsului

Limba: Română
Coperta: Copertă tare
Pagini: 388
Editura: Cartier
Apariția: 2014
ISBN: 978-9975-79-970-6
Dimensiuni: 19,5 x 13 cm
Greutatea: 0.5700

Pareri