Deșertul Tătarilor (Top 10+) [Carte de Buzunar]

Mai multe poze

Deșertul Tătarilor (Top 10+) [Carte de Buzunar]
127,00 MDL (26,57 RON)

Disponibilitate: Stoc epuizat

Descriere

Traducere de Niculina Bengus-Tudoriu.

Tinarul locotenent Giovanni Drogo isi doreste o viata eroica si o moarte pe masura si spera ca le va gasi aparind zidurile Fortaretei Bastiani. Alaturi de camarazii sa, el traieste cu iluzia ca, odata cu zorii unei noi zile, va auzi si trimbita ce anunta atacul „tatarilor“. Nici unul din ei nu stie insa care la va fi adevaratul sfirsit; doar gindul unui moment glorios ii mai tine alaturi, doar naluca dusmanului inca nevazut le hraneste sperantele.

Cartea a fost adăugată în lucrarea "1001 de Cărți de Citit Într-o Viață", coord. Peter Boxall

Recenzii

”Dino Buzzati, jurnalist scriitor si pictor, in cel mai cunoscut roman al sau, Desertul tatarilor (Il deserto dei tartari, 1940) este necrutator in a portretiza destine frinte, neimplinite nu din pricina neputintei, ci, si mai ironic, tocmai din cauza credintei oarbe, imposibil de depasit, ca intr-o zi lucruri marete urmeaza sa aiba loc si abia atunci viata isi va afla rostul ei adevarat. (...)
Intr-un fel, Desertul tatarilor vorbeste despre inutilitatea oricarei actiuni, despre lupta cu viata pe care niciodata nu avem cum s-o cistigam. Iar speranta, acest teribil si incurabil sentiment, este dusmanul cel mai cumplit.”-- Silvia Dumitrache

”De-a dreptul extraordinar e insa talentul de povestitor al lui Buzzati, care se vede cel mai bine in proza lui scurta cu finaluri fantastice sau in micile lui parabole amintind de povestirile lui Kafka. Cea mai buna povestire a lui Buzzati mi se pare Colombre, care poate aparea in orice antologie de proza fantastica universala. Cred totusi ca daca n-ar fi scris Desertul tatarilor genialul italian n-ar fi ajuns la celebritatea pe care o merita oricum, cu virf si indesat.”-- Cristian Teodorescu

În acest roman misterios şi tulburător, soldaţii dintr-o garnizoană aşteaptă atacul iminent al duşmanilor, tătarii, veniţi din nord. Fortăreaţa ce constituie scena acţiunii aparţine unui trecut nedefinit, iar atmosfera fortăreţei, situată la poalele unor munţi sălbatici şi inaccesibili şi la marginea unui deşert stâncos, este suspendată între vis şi realitate. Soldaţii se pregătesc neîncetat, deşi nimeni nu ştie cum şi când va avea loc atacul. Nimeni nu ştie, de fapt, cu certitudine, cine este duşmanul.

Soarta hotărăşte vieţile acestor oameni, şi în special pe a locotenentului Drago, sosit aici împotriva voinţei sale, după o călătorie istovitoare, întunecată de imaginea enigmaticei fortăreţe şi de sălbăticia ameninţătoare a peisajului. în această ambianţă supranaturală, viaţa este organizată după regulile stricte ale disciplinei militare. Santinelele patrulează pentru a apăra nu se ştie cum fortăreaţa de nu se ştie cine Manevrele militare par să nu aibă sens, iar viaţa ireală se scurge într-o aşteptare absurdă.

Cu tematica sa profund existenţialistă, romanul poate părea evaziv astăzi, dar este ironic că, la puţin timp după lublicare, lunga aşteptare a soldaţilor a fost răsplătită de in conflict cu mult mai amplu decât îşi doreau.

-- ”1001 de Cărți de Citit Într-o Viață", coord. Peter Boxall

Despre Autor

Dino Buzzati (1906‑1972), fiul unui profesor de drept international si al unei descendente din nobilimea venetiana, s‑a nascut la Belluno, in apropierea Alpilor Dolomiti. Poate nu intimplator muntele va ramine, in geografia launtrica a scriitorului, un spatiu privilegiat, un topos in care misterul romantic, conectat la fluxul cosmic, potenteaza tensiunile interioare si se obiectiveaza literar.

Dupa studii de drept la Milano, devine redactor la Corriere della Sera, unde va lucra pina la sfirsitul vietii. Prin cronicile si reportajele sale (in 1939 este trimisul special al ziarului in Etiopia, iar intre 1940 si 1942 il gasim corespondent de razboi in marina militara), Buzzati a fondat o noua scoala de jurnalism. Romantismul de factura germana atribuit primelor sale romane, Bàrnabo, omul muntilor (1933) si Secretul Padurii Batrine (1935), este inlocuit in Desertul tatarilor (1940) cu un existentialism de perceptie abisala, „nevrotica”, a lumii inconjuratoare, unde descifrarea realitatii se realizeaza in codul semanticii kafkiene. De sorginte kafkiana sint si multe dintre textele reunite in Saizeci de povestiri (1958), volum care i‑a adus premiul Strega.

Autor de librete muzicale si numeroase piese de teatru (Un caz clinic este pusa in scena de Giorgio Strehler la Piccolo Teatro din Milano, apoi la teatrul parizian La Bruyère, in traducerea lui Camus), Buzzati imbogateste substantial peisajul literar italian al celui de‑al saptelea deceniu cu romanele Marele portret (1960) si O dragoste (1963). Proza scurta a aceluiasi deceniu e reunita, in 1966, in volumul Monstrul Colombre si alte cincizeci de povestiri.

Se casatoreste in 1966 cu Almerina Antoniazzi. Moare la 28 ianuarie 1972, in clinica La Madonnina din Milano.

Detaliile Produsului

Titlu Original: Il deserto dei Tartari
Limba: Română
Coperta: Copertă moale
Pagini: 224
Editura: Polirom
Apariția: 2011
ISBN: 978-973-46-1980-1
Dimensiuni: 10,6 x 18 cm
Greutatea: 0.4500

Pareri