Cum mi-am petrecut vacanţa de vară

Cum mi-am petrecut vacanţa de vară
131,00 MDL (27,41 RON)

Disponibilitate: Stoc epuizat

Descriere

Una dintre cele mai profunde, mai bine scrise şi mai pline de umor cărţi de care am avut parte în ultimii ani.

Romanul este o neaşteptată poetică a vulnerabilităţii, scrisă din perspectiva unui copil de 10 ani, fără recursul la psihologie, fără asezonări socio­logice şi, mai ales, fără inutile moralisme.


Recenzii

”Romanul în discuţie este ,,relatat’’ de un puşti care tocmai ia vacanţa de vară. Perspectiva naratorială este savuroasă, autorul neuitând nicio clipă de datoria sa faţă de un băieţel inteligent, ochelarist, dintr-o familie de intelectuali cu vilă în construcţie. Micul reporter imaginat de T.O. Bobe, Luca, ajunge naratorul simpatic a numeroase scene de viaţă familială în care personajele descrise se contruiesc extrem de convingător. Produs a cinci surse de educare: bunica (tradiţia cumpătată), mama (femeia de televiziune un pic egoistă), tatăl (de meserie ,,Vicepreşedinte’’, corporatist pe cale de prosperare), şcoala( ,,d-ra învăţătoare’’) şi gaşca de ,,verişori’’ adolescenţi, micul Luca se descurcă cum poate în lumea celor mari şi istoriseşte neobosit despre o percepţie numai a lui în care există mici nefericiri şi câteva mistere.

Umorul negru, umorul inteligent şi intriga excelent construită, de un dinamism fermecător, ţin cititorul nedezlipit de carte, iar delectarea provine din inocenţa aceea specifică relatării picilor inteligenţi care fac spirite fără să vrea. Martor conştiincios, doar ştim ce atenţi sunt copiii la detaliile semnificative, Luca nu încetează să povestească numai ceea ce i se întâmplă şi din acest jurnal familial se evidenţiază în primul rând Mama şi Tata. Mereu grăbiţi, deşi responsabili, încordaţi, glumind foarte rar, cei doi părinţi îşi consumă viaţa de familie dintr-o planificare în alta.

Mama este o carieristă tipică zilelor noastre care trăieşte perpetua frustare de a trebui să facă faţă la două provocări: creşterea lui Luca şi slujba solicitantă din televiziune. Niciodată relaxată, copilul o percepe ca pe o ocrotitoare nevăzută cea mai mare parte a zilei, cea care îi lasă instrucţiuni, mâncare în frigider, haine curate, un program precis şi pe care o mai vede cândva târziu, spre seară.

Criza familiei contemporane în care copilul apare ca o ,,chestiune’’ ce trebuie rezolvată fără ca drumul profesional al genitorilor să fie afectat, el fiind crescut mereu de ,,alţii’’, în absenţa unor părinţi oricum extenuaţi, o găsesc cu mare fineţe redată în acest roman subtil. Copilul nu reproşează niciodată nimic familiei sale, iar inocenţa sa jucăuşă absorbind o dată cu oxigenul scene de viaţă şi de conflict familial mocnit face din Luca un personaj fermecător, de neuitat.

Particularitatea de stil a povestirii (greşelile de ortografie voit inoculate), apoi răbdarea, curiozitatea şi ,,etica copilărească’’ fac din fiecare pagină un punct de interes al lecturii: ,,Numele Luca num-i place foarte mult însă mama şi tata zic că e mai bun decât Robert pentru că e un nume de-al nostru românesc şi decât ţăranii îşi botează numele copii Robert.’’ Sau ,,iar mamaia e puţin moldoveancă. De exemplu în loc de tare ea spune tari. Dar nu contează pentru că am început să o înţeleg de când eram mai mic. Apucându-se de cafeluţă ea trebuie neapărat să stea picior peste picior pe spate în şezlong de zici că-i paşa de la Roma. Iar dacă îi spune cineva ceva răspunde că:

- Am muncit o viaţă întreagă am şi eu dreptul.

Şi pe urmă mai zice că:

- Uite aşa aş vrea să mor.’’ Prejudecăţile, convingerile, manierele, mentalităţile celor care îl cresc-fără a fi total prezenţi în viaţa lui- se regăsesc în Luca şi angrenează devenirea sa. Învăţând ce e Bine şi ce e Rău strict de la Mama, Tata şi Mamaia, pe căile indirecte ale imitaţiei, Copilul îi copiază şi întârzie să se desprindă de modelul familial pe care îl va depăşi, sau poate nu, într-o bună zi.

Plusuri: Un roman antrenant, inteligent, ingenios. Una dintre cele mai bune scrieri româneşti ale deceniului trecut.

Recomandari: Textul stratificat, complex fără a fi complicat, se adresează unui public de vârste diferite convergând spre acelaşi mesaj: a iubi înseamnă a fi ,,acolo’’.

--  Anca Giura, Bookblog.ro

Despre Autor

T. O. Bobe s-a născut în 1969 la Constanţa. În 1995 a absolvit Fa cultatea de Litere a Universităţii Bucureşti. A fost, pe rând, magaziner în portul Constanţa, secretar literar la Teatrul Mic din Bucureşti, redactor şi scenarist de televiziune, copywriter, iar în prezent este scriitor liber-profesionist.

Detaliile Produsului

Limba: Română
Coperta: Copertă moale
Pagini: 288
Editura: Humanitas
Apariția: 2011
ISBN: 978-973-50-3199-2
Dimensiuni: 13 x 20 cm
Greutatea: 0.3000

Pareri