Ciulinii Bărăganului

Ciulinii Bărăganului

Preț de Listă: 106,00 MDL (26,30 RON)

Preț: 53,00 MDL (13,15 RON)

Economisești: 53,00 MDL (13,15 RON) (50%)

Disponibilitate: Stoc epuizat

Descriere

Romanul Ciulinii Bărăganului a apărut în anul 1928 şi este capodopera în proză a lui Panait Istrati. Este un omagiu adus Poporului României și țăranilor care și-au pierdut viața în răscoala din 1907. Dar mai presus de asta, romanul este un elogiu adus copilăriei care eliberează omul din tirania timpului și a vremurilor.

Pământul, un motiv preferat de mulți scriitori români, pentru că a fost indestructibil legat de soarta românului, iar acesta multă vreme a avut ca ocupație exclusivă agricultura, este reprezentat la Istrati prin întinsa și sălbatica câmpie a Bărăganului.

Întins, de când lumea, peste toate țarinile pe care le arde soarele, între duioasa Ialomiță și Dunărea ursuză, Bărăganul se află, cât ține primăvara și vara, în luptă vicleană cu omul harnic, pe care nu-l iubește și căruia îi refuză orice bunăstare, afară doar de aceea de a hoinări și de-a urla în toată voia.[] Pe spatele lui, niciun copac! Şi de la un puţ la altul, ai tot timpul să mori de sete. Nici împotriva foamei nu prea e treaba lui să te apere. Această pustietate care ascunde apa în adâncimile ei şi unde nimic nu răsare de la sine, nimic, afară de ciulini.

Bărăganul este prezentat ca o fiinţă nemiloasă şi vinovată de viaţa mizerabilă şi sărăcăcioasă a localnicilor din jur. Acest ţinut se află într-o permanentă luptă cu omul pe care nu-l iubeşte şi-i oferă în schimb doar ciulini şi nimic altceva. Suflet veninos al Bărăganului îl face să fie veşnic singuratic, lipsit de orice copac crescut pe spatele său şi să ascundă apa în adâncuri.

 

Despre Autor


 

Panait Istrati (n. 10 august 1884 Brăila d. 16 aprilie 1935, Bucureşti, cu numele la naştere Gherasim Istrati Gherasim, după numele tatălui său, Gherasim Valsamis, grec chefalonit, contrabandist de profesie. A fost un scriitor român de limbă română şi franceză.

Panait Istrati s-a născut în Brăila, ca fiu nelegitim al unei spălătorese, Joiţa Istrate şi al unui contrabandist grec. A copilărit în Baldovineşti, a terminat şase ani de şcoală primară, doi fiind nevoit să-i repete. Ca şi Maxim Gorki, scriitorul rus şi apoi sovietic cu care a fost comparatadesea, şi-a câştigat existenţa ca ucenic al unui cârciumar, al unui brutar şi al unui vânzător ambulant. O vreme a fost şi cărbunar la bordul navelor Serviciuluimaritim Român. În acest timp a citit cu aviditate tot ce i-a căzut în mână. Hoinărelile l-au purtat prin diferiteoraşe:Bucureşti, Constantinopol, Alexandria dinEgipt, Cairo, Napoli, Paris şi Lausanne. 

Primele încercări literare datează din 1907, cu preponderenţă făcând publicistică în presa muncitorească din România, debutul fiindu-i articolul Hotel Regina în revista România muncitoare. Între 1910-1912 îşi publică, în aceeaşi revistă, primele povestiri: Mântuitorul, Calul lui Bălan, Familia noastră, 1 Mai. Colaborează şi la alte ziare: Viaţa socială, Dimineaţa, Adevărul etc. Se apropie de cercurile socialiste. Trăind în sărăcie, bolnav şi singur, a încercat să se sinucidă în 1921pe când era la Nisa, dar a fost salvat, iar în buzunar i s-a găsit o scrisoare netrimisă, adresată lui Romain Rolland.

Acesta este avertizat şi îi răspunde imediat încurajându-l să urmeze cariera sa de scriitor. Povestirea Chira Chiralina a fost publicată în 1923, cu o prefaţă semnată chiar de Romain Rolland. A publicat romanele: Ciulinii Bărăganului, Les récits d'Adrien Zograffi (Povestile lui Adrian Zograffi).În 1927 avizitat Moscova şi Kiev (şi a asistat chiar la filmarea unui film despre călătoria sa acolo). În Rusia îl intâlneşte pe scriitorul grec Nikos Kazantzakis (care îl va menţiona mai târziu în romanul său Zorba Grecul). În 1929 a călătorit din nou în Rusia sovietică.

Voiajul său în Rusia a fost sursa de inspiraţie a operei Vers l'autre flamme-Confession pour vaincus (tradusă în limba engleză sub titlul The Confession of a Loser) în care denunţă abuzurile regimului comunist. Una din remarcile sale celebre la adresa regimului sovietic şi a omletei proverbiale: "Văd ouăle sparte, dar unde este omleta?". Antologia Vers l'autre flamme cuprinde nu doar textul Spovedania unui învins a lui Istrati, ci şi alte scrieri căci Victor Serge este, de pildă, un alt autor. Publicarea cărţii va provoca izolarea scriitorului, acesta fiind abandonat de prietenii săi de ideologie socialistă (unii din prietenii săi comunişti considerându-l fascist).

În 1930 se reîntoarce definitiv în ţară. Aici publică în 1933 eseul L’homme qui n’adhère à rien, în care se conturează atitudinea sa în privinţa independenţei. 

Detaliile Produsului

Limba: Română
Coperta: Copertă moale
Pagini: 109
Editura: Ștefan
Apariția: Noiembrie 2007
ISBN: 978- 973-118-015-1
Dimensiuni: 13 x 20 cm
Greutatea: 0.2100

Pareri