Fontana di Trevi reconfirma ca Gabriela Adamesteanu este unul dintre marii scriitori ai Romaniei de azi. Romanul o are in prim-plan pe Letitia Branea (cea mai longeviva eroina a acestui univers artistic si protagonista, astfel, a unei trilogii), aflata, acum, in imediata actualitate si sosita la Bucuresti din Occidentul in care traieste (cu alte cuvinte, avind statut de migranta).
La fel ca mai toate cartile anterioare ale scriitoarei (fata de care, insa, are evidenta autonomie, putind fi citita atit ca piesa de sine statatoare, cit si ca o sinteza subtila si durabila), si aceasta lucreaza cu tema feminitatii, iar, prin intermediul ei, angajeaza un torent de istorie romaneasca recenta. Accentul se muta aici de pe neiubirea istovitoare resimtita de femeie (care, in lipsa sentimentului, se considera abandonata, menita unei vieti pustii) la neiubirea si parasirea de patrie, de la – in termenii Letitiei – mal aimee la mal du pays.
Cu un trecut atit de greu si de neclar, cu un prezent atit de confuz si de convulsiv, mai are Romania un viitor? Iata intrebarea teribila pe care, prin mijlocirea unor biografii narative impecabil conduse, romanul de fata o avanseaza. - Sanda Cordos
