Aşa S-au Întâmplat, Aşa Le-am Însemnat [Carte Electronică]

Mai multe poze

Aşa S-au Întâmplat, Aşa Le-am Însemnat [Carte Electronică]
89,99 MDL (18,83 RON)
Downloadează Gratuit un Fragment
Ediția Print (PDF)
89,99 MDL (18,83 RON)

Descriere

„Mulţumesc fiecărui om al cărui drum s-a întâlnit vreodată cu al meu: de la fiecare am învăţat. Am învăţat de la grădinile pe care le-am îngrijit, de la animalele care au trăit în preajma mea. Am învăţat de la copacii sub care m-am odihnit. Câţiva, fiindcă de puţine ori mi-a fost dat să mă odihnesc. [...] Dacă veţi vrea să faceţi o pomană pentru mine, stropiţi o plantă însetată, hrăniţi un câine flămând şi învăţaţi copiii să se uite la stele. Bogdaproste. Bucuraţi-vă de fiecare clipă.“ (Luli August STURDZA)

„O chema, când am cunoscut-o în adolescenţă, Luli August. Îşi semna picturile Luli August Sturdza. Semnătura ei o regăseai de fapt în felul ei de a picta, îmbinând desenul şi culoarea cu obiectele şi umorul. [...] Îmi aduc aminte că în timp ce noi, mai toţi tinerii în vacanţă la Mangalia, stăteam prin pensiuni şi chiar şi la unicul hotel din staţiune, ea îşi instalase cortul în curte la Menarù (turcoaica noastră, prietena tuturor artiştilor [...]). Luli vindea, pentru a se întreţine, cordoane în lemn pictat la capul digului de la Mangalia şi părea (să fi fost un semn, în exil a stat la un moment dat chiar la Hollywood?) o imagine de film: tânără, suplă, sportivă, cu râsul ei cel autentic al lipsei de prejudecăţi. [...] Am aflat că Luli trecuse apoi în rezistenţa împotriva comuniştilor, făcând parte dintr-un grup, Zurăscu, şi că o vreme o ascunseseră la ei acasă. Nu se lăudase niciodată, în exil, cu activitatea aceasta riscantă. Făcea parte din cei pentru care excepţionalul constituie o datorie.“ (Monica LOVINESCU)

Istoricul Adrian-Silvan Ionescu spune despre Luli August Sturdza: „Era o persoană de o uimitoare vitalitate, cu o imaginaţie debordantă, cu vaste cunoştinţe despre secolul al XIX-lea, din care părea că se întoarce spre a înfrumuseţa o lume mohorâtă de norii comunismului, nori care, în anii ’70, când am cunoscut-o, păreau să fie atotstăpânitori. În acel întuneric opac, prin spiritul ei alert, prin voioşia şi înclinaţia firească spre ludic, ea aducea în mediul celor ce o frecventau şi o iubeau o rază de lumină şi o speranţă că, totuşi, cerul se va limpezi“, iar despre cartea ei: „Propriile amintiri sunt împletite cu o substanţială doză de fantezie şi o scriitură plăcută, captivantă.

Este o carte despre adaptare şi despre rezistenţă, despre gemete acoperite de hohote de râs, pentru că autoarea a ştiut totdeauna cum să se ridice deasupra multelor încercări la care a supus-o viaţa făcând haz, jucându-se, uneori ironizându-i pe cei din jur, ca şi pe sine, dar cu o mare bonomie. Cu spiritul ei şăgalnic, plin de colocvialitate, această carte postumă de note şi memorii se adresează direct cititorului ca unui cunoscut, ca unui prieten drag. De la prima pagină te atrage prin sinceritatea ei deconcertantă, neobişnuită în zilele noastre pline de falsitate“.

Recenzii

”Scrisa viu, cu haz, chiar si atunci cand evoca evenimente dramatice, cartea comunica datele unei biografii complicate, aflate sub semnul incertitudinilor timpului. Destinul artistic al Luli August Sturza a fost mereu contrariat de alte urgente. E o carte despre tinerii decadei 40, despre ce citeau si ce visau, despre vacantele lor la Mangalia si despre turcoaica Menaru, celebra ghicitoare in cafea, pictata de Tonitza si Paul Miracovici. Iubitorii istoriei Bucurestilor pot gasi marturii despre casele de la sosea si locuitorii lor. Printre altele, despre casa cubista a farmacistului Chihaescu, construita de Marcel Iancu si despre nudul de piatra roz de Milita Petrascu, sculptura de mult disparuta. Statuile orasului sunt repere ale evenimentelor, ale stergerii si rescrierii istoriei. Dispare peste noapte statuia lui Ferdinand inconjurat de cele patru victorii a lui Mestrovic, apare Ostasul sovietic al lui Baraschi, reliefurile de pe Arcul de triumf sunt acoperite.

Din 1980, Luli August Sturza a trait la Los Angeles, unde cariera ei de scenograf nu a fost cu totul sufocata de ocupatiile la care exilul a impins-o. O existenta cu intorsaturi imprevizibile, lovituri si oprelisti, o "harababura de viata" pe care Luli August Sturza a infruntat-o cu energie, spirit creator si umor.” - www.zf.ro

”O carte pentru toți cei care vor să se îmbete cu aromele trecutului și să înțeleagă mai bine spiritul personalităților care și-au pus amprenta asupra vremurilor apuse.” -- Bookmag.eu

„Mulţumesc fiecărui om al cărui drum s-a întâlnit vreodată cu al meu: de la fiecare am învăţat. Am învăţat de la grădinile pe care le-am îngrijit, de la animalele care au trăit în preajma mea. Am învăţat de la copacii sub care m-am odihnit. Câţiva, fiindcă de puţine ori mi-a fost dat să mă odihnesc. [...] Dacă veţi vrea să faceţi o pomană pentru mine, stropiţi o plantă însetată, hrăniţi un câine flămând şi învăţaţi copiii să se uite la stele. Bogdaproste. Bucuraţi-vă de fiecare clipă.“  - Luli August Sturdza

„O chema, când am cunoscut-o în adolescenţă, Luli August. Îşi semna picturile Luli August Sturdza. Semnătura ei o regăseai de fapt în felul ei de a picta, îmbinând desenul şi culoarea cu obiectele şi umorul. [...] Îmi aduc aminte că în timp ce noi, mai toţi tinerii în vacanţă la Mangalia, stăteam prin pensiuni şi chiar şi la unicul hotel din staţiune, ea îşi instalase cortul în curte la Menarù (turcoaica noastră, prietena tuturor artiştilor [...]). Luli vindea, pentru a se întreţine, cordoane în lemn pictat la capul digului de la Mangalia şi părea (să fi fost un semn, în exil a stat la un moment dat chiar la Hollywood?) o imagine de film: tânără, suplă, sportivă, cu râsul ei cel autentic al lipsei de prejudecăţi. [...] Am aflat că Luli trecuse apoi în rezistenţa împotriva comuniştilor, făcând parte dintr-un grup, Zurăscu, şi că o vreme o ascunseseră la ei acasă. Nu se lăudase niciodată, în exil, cu activitatea aceasta riscantă. Făcea parte din cei pentru care excepţionalul constituie o datorie.“ - Monica Lovinescu

Despre Autor

ULI AUGUST STURDZA, pictoriţă, graficiană, artistă decoratoare, s-a născut la 24 ianuarie 1922 în Bucureşti, ca fiică a Elenei şi a lui Henri August. A învăţat la Liceul „Regina Maria" din Bucureşti. A absolvit Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu" din Bucureşti, promoţia 1948, avându-i ca profesori pe Eustaţiu Stoenescu la pictură şi pe Simion Iuca la gravură. În paralel cu artele plastice, a urmat cursurile Facultăţii de Drept. Între 1949 şi 1958 a trăit în clandestinitate. În aprilie 1949 a fugit de acasă când Securitatea venea s-o aresteze. Până la sfârşitul lui 1950 s-a ascuns la diverşi prieteni - printre care familia Dinescu şi Alexandru Paleologu, la care se ascundea şi arhitectul Virgil Antonescu -, schimbându-şi mereu adresa şi ieşind din casă numai noaptea. La 30 decembrie 1950, cu un buletin de identitate fals, s-a căsătorit la Primăria din Piaţa Amzei cu inginerul Petre Sturdza, numele ei devenind Ioana Sturdza. S-a mutat la Brăila, unde lucra soţul ei, iar peste patru-cinci ani la Lupeni şi apoi la Petroşani.

Începând din 1963, a realizat costume şi decoruri de film şi de teatru. În 1964 a colaborat la scurt-metrajul Politică cu delicatese după I.L. Caragiale şi a obţinut premiul de plastică de film la Oberhausen, Austria, împreună cu Marcel Bogos şi Constantin Piliuţă. În 1967 a realizat costumele pentru Tom Sawyer după Mark Twain, scurt-metraj produs de Studiourile Buftea în colaborare cu Franco-London Film. În 1976 a realizat costumele pentru Aurul dispărut al incaşilor după Jack London, serial TV produs de Telemünchen.

Vreme de un an a lucrat în Europa; în 1979 a avut expoziţii personale la Londra şi la Geneva. În 1980 s-a stabilit în SUA, la Los Angeles, unde şi-a continuat activitatea de artist plastic. În 1984 şi 1988 a avut expoziţii personale la Hollywood. În 1984, 1985 şi 1986 a obţinut Premiul I la concursul anual de pălării „Marylin Clark's Easter Parade". În 1988 a realizat costumele pentru centenarul Eugene O'Neill, sărbătorit la teatrul „Gene Dynarski" din Hollywood. În 1989 a realizat costumele pentru piesa Scaunele de Eugen Ionescu, jucată la Friends&Artists Theatre din Hollywood. S-a stins din viaţă la 29 iulie 2000 la Los Angeles.

Detaliile Produsului

Limba: Română
Editura: Humanitas
Apariția: 2013
ISBN: 978-973-50-3886-1
Compatibil cu: iPhone, iPad, Android, Windows Phone
Pagini Ediție Print: 252

Pareri

Bestseller.md îți mai recomandă: