Antichitatea Greco-Romană la Nistru de Jos și în Teritoriile Învecinate

Antichitatea Greco-Romană la Nistru de Jos și în Teritoriile Învecinate
266,00 MDL (55,65 RON)

Disponibilitate: Stoc epuizat

Descriere

Sarcina de cercetare care a stat în fața autorului acestei cărți a fost una cumulativă și de sinteză. O temă foarte cuprinzătoare, ca cea a cărții de față, care are o lungă tradiție de cercetare, reflectată într-un număr mare de studii, documente și alte materiale, se prezintă, convențional vorbind, ca un lucru stabilit definitiv în elementele sale esențiale.

Aceasta nu poate fi revizuită în componentele ei de bază, ea rezistă la cele mai mari ambiții novatoare; schimbarea, bineînțeles foarte necesară și tot atît de posibilă, nu se realizează decît treptat și pe parcursul unei perioade îndelungate.

Dar nici un subiect istoric nu poate fi considerat ca fiind cercetat exhaustiv, nicio investigație istorică nu poate fi închisă, iar antichitatea greco-romană din sudul Basarabiei și din teritoriile limitrofe e mult prea departe de o atare perspectivă. Și tocmai asta reclamă eforturi sporite la continuarea cercetărilor în sectoarele în care au fost obținute anumite rezultate pozitive și mai ales deschiderea unor noi direcții de cercetare, formularea unor noi întrebări pentru care să se caute răspunsuri.

Ca întotdeauna, și de data aceasta realizarea sarcinii de cercetare a mizat pe două elemente de bază: cunoștințele acumulate în domeniu la etapele anterioare și noul efort investigativ.

 

Recenzii


 

Istoria spaţiului pruto-nistrean de la mijlocul şi din primele cîteva secole ale celei de-a doua jumătăţi a mileniului I î.e.n. poartă în mod vizibil pecetea civilizaţiei greceşti. Chiar dacă aflarea grecilor aici a fost oarecum vremelnică, fară să fie însă deloc scurtă - circa 700-800 de ani - şi aşezările lor nu s-au răspîndit pe întreg spaţiul din bazinul rîurilor Nistru şi Prut, totuşi ei au influenţat sensibil modul de trai al populaţiei autohtone şi au imprimat o notă aparte evoluţiei acestui spaţiu în perioada respectivă şi în următoarele cîteva secole.

Contactele îndelungate greco-getice, de cele mai multe ori constructive şi productive, dar şi conflictuale uneori, realizate pe o anumită durată şi, în anumite situaţii, într-un context etnopolitic pestriţ, confuz şi instabil - de ex. o vreme în prezenţa sciţilor, apoi a sarmaţilor, a bastarnilor sau chiar, mai tîrziu, a romanilor şi a unor nomazi - au făcut ca spaţiul carpato-dunăreano-pontic să fie conectat la unele fenomene de amploare ale istoriei sud-est europene. Din aceste motive, cercetarea şi scrierea istoriei oraşelor şi a altor aşezări greceşti şi apoi greco-romane, din momentul afirmării autorităţii romane în acest spaţiu, rămîne mereu o preocupare pe cît de interesantă şi utilă, pe atît de necesară.

Faţă de interesul viu şi constant al istoriografiei române pentru cetăţile elene din Dobrogea şi faţă de atenţia la fel de mare a istoricilor ruşi şi ucraineni pentru litoralul nord- şi nord-vest pontic locuit de greci şi stăpînit apoi de romani, cercetătorii din Moldova de la est de Prut par să fi fost interesaţi foarte puţin de aflarea grecilor şi a romanilor în zona sudică a spaţiului pruto-nistrean şi mai cu seamă la Nistrul de Jos şi la Dunăre.

De regulă, în cercetările istorice editate la Chişinău în perioada sovietică cetăţile Tyras şi Nikonion sînt menţionate în treacăt, în contextul altor teme, de ex. cînd se povesteşte despre triburile sciţilor, geţilor, sarmaţilor sau ale bastarnilor. Foarte reticente faţă de aceste oraşe antice erau mai ales lucrările sintetice de mari proporţii. În unele studii speciale, dar foarte rare, se găseau mai multe referiri şi mai concrete la Tyras şi foarte rar la Nikonion sau la insula Leuke (Insula Şerpilor) din faţa braţului Chilia al deltei Dunării, dar aceste studii erau atît de speciale, adică aveau subiecte atît de înguste, încît din ele nu putea fi desprinsă o imagine cît de cît întreagă asupra locurilor respective.

Aparent, această atitudine avea să se schimbe după proclamarea independenţei Republicii Moldova şi mai cu seamă în noul mileniu, dar, exceptînd iarăşi studiile înguste, în special cele de numismatică, şi acestea destul de rare3, evocările mai cuprinzătoare vizînd aceste locuri în volumele de istorie antică editate la Chişinău au fost realizate tot de unii specialişti ucraineni sau ruşi. 

 

Despre Autor



Istoricul Ion ȚURCANU (n. 1946, Găureni, Nisporeni) și-a început activitatea științifică în anii ’70 ai secolului trecut. S-a manifestat ca cercetător al diferitor aspecte ale procesului istoric, cadru didactic în învățământul gimnazial, liceal și universitar, a activat în sistemul editorial, a redactat reviste istorice, a fost și este membru în colegiile de redacție ale mai multor reviste științifice și de cultură din Republica Moldovași din România. E cunoscut ca publicist și ca fost activist politic și deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

Lucrări editate în ultima vreme: Bibliografia istorică a Basarabiei și Transnistriei; Istoria relaţiilor internaţionale; Istoria: receptare, cercetare, interpretare; Istoria românilor cu o privire mai largă asupra culturii; Istoria ilustratăa românilor; Istoria contemporană ilustrată a românilor; În căutarea originii numelui Basarabia; Descrierea Basarabiei; Bessara-biana. Teritoriul dintre Prutși Nistru în câteva ipostaze istorice și reflecțiii storiografice; Republica Moldova: a fi sau a nu fi.

Detaliile Produsului

Limba: Română
Coperta: Copertă tare
Pagini: 760
Editura: Cartier
Apariția: 2014
ISBN: 978-9975-79-926-3
Dimensiuni: 13,6 x 20,5 cm
Greutatea: 0.7850

Pareri