Amazoanele. O Poveste

Amazoanele. O Poveste
450,00 MDL (94,14 RON)

Disponibilitate: Stoc epuizat

Descriere

Proiect editorial finantat de Administratia Fondului Cultural National 
Premiul „Cartea anului 2013”, acordat de revista Romania literara
 
Cu o bibliografie impresionanta, Amazoanele. O poveste reprezinta o incursiune exhaustiva in lumea femeilor razboinice, o calatorie virtuala ce porneste din Antichitate si ajunge pina in secolul XXI. Printre „protagonistele” acestei povesti fascinante se afla Clorinda, Pentesileea, Brunhilda, Jeanne d’Arc, dar si Diane Vernon, Hauteclaire, Ada Razu, domnisoara de Maupin sau Nikita, Beatrix Kiddo si Lisbeth Salander.


Femei de stirpe zeiasca, dupa unii, fiinte cit se poate de pamintene, dupa altii, amazoanele se regasesc in opere istorice, literare sau artistice din toate epocile. Prezente la Diodor din Sicilia si Strabon, ele i-au inspirat deopotriva de Stendhal, Balzac sau Barbey d’Aurevilly, iar in epoca moderna au devenit eroine de film si benzi desenate.

„Am pornit, pas cu pas, pe urmele amazoanelor, ca sa le impresor si cuceresc ca pe-o cetate.
Intii, am atacat reduta cea mai expusa a intregii povesti: insusi numele lor. Apoi, a trebuit sa aflu ce scriu poetii, dar si istoricii din vechime, greci si romani, despre neamul amazoanelor. Iar in finalul atacului, cu hartile in fata, am vrut sa intru in Amazonlandia: in zecile de tarimuri, unele aflate la granita dintre mit si realitate, unde anticii credeau ca ar fi trait si luptat aceste femei.
 
Ca sa cuceresc in fine mareata cetate a amazoanelor si, deopotriva, cititorul, am convocat cele mai de efect trupe, cu arme si paveze stralucitoare, gata oricind sa-ti ia ochii si sa te invaluie. Am pregatit doua unitati de asalt. Prima avea menirea sa dea un iures prin amazonstyle, caci capturile promiteau mult: cum arata trupul razboinicelor, cum era el pregatit pentru infruntari, ce mincau, cum se inarmau si calareau amazoanele, care era linia modei pe-un cimp de bataie, dar si cum se travesteau aceste femei belicoase.
 
Cit despre a doua unitate, ce trebuia sa lupte sub stindardul lui Eros, tinta ei putea fi lesne ghicita. Acolo s-ar fi vazut ce patimase istorii de-amor stirnesc razboinicele… Asa s-a nascut Amazoanele. O poveste.” -- Adriana Babeti
 
Din cuprins:

Onomastikon • Fiicele Mamei, fiicele Lunii? • Ucigase, dar si iubitoare de barbati • Ares si fiicele • O lume pe dos • Amazonland • Evul Mediu. Crestinism contra amazoane • Renasterea si noile viragos • Femeile virile, Stendhal si Balzac • Spadasine, corsare, pistolare • Lara Croft, Catwoman et comp. • „Zoe, fii barbata!” sau amazoneritul la romani • Mit si realitate • Cinci batalii care-au zguduit lumea • In slujba Dianei. La vinatoare • Barbatii. Mod de intrebuintare • Mame si fiice • Mame si fii • Bodybuilding • Androfagele si Lumea Noua • Linia modei. Vesminte, incaltari, bijuterii • Pantaloniada • Hairstyling • Travestiuri • Nimfomane si sadice • Masochisti de serviciu

Recenzii

”Adriana Babeti – Amazoanele. O poveste – este o alta carte impresionanta prin documentare si capacitatea de sinteza (desi vorbim de peste 700 de pagini). Ideea acestei carti are o vechime de 30 de ani, dupa cum marturiseste autoarea. Cercetarea minutioasa se imbina cu tonul placut si cu ineditul interpretarilor, oferindu-ne o plimbare placuta prin carti, genuri, epoci pentru a sta fata in fata cu o alta ipostaza a femeii – cea de luptatoare, de fata rea, periculoasa, justitiara. Desi este un studiu academic, cu referinte critice care cintaresc greu, autoarea a reusit sa-i dea forma unei povesti, asa cum a facut cu doi ani in urma si Andrei Oisteanu cu studiul sau despre narcoticele.” -- Dana PIRVAN-JENARU, martie 2014, in Accente nr. 15

”Cu o bibliografie impresionanta, Amazoanele. O poveste reprezinta o incursiune exhaustiva in lumea femeilor razboinice, o calatorie virtuala ce porneste din Antichitate si ajunge pina in secolul XXI. Printre „protagonistele” acestei povesti fascinante se afla Clorinda, Pentesileea, Brunhilda, Jeanne d’Arc, dar si Diane Vernon, Hauteclaire, Ada Razu, domnisoara de Maupin sau Nikita, Beatrix Kiddo si Lisbeth Salander. (...)

De-a lungul acestei calatorii, aflam astfel ce semnificatii au atribuit istoricii cuvintului „amazoana”, in ce regiuni se crede ca ar fi trait si luptat aceste femei, cum le-au infatisat scriitorii, pictorii sau cineastii. Iar pentru ca tabloul sa fie complet, vedem cum se antrenau si se inarmau, ce mincau, cum se imbracau si se travesteau. Totul condimentat cu povesti de dragoste avindu-le ca protagoniste pe amazoane.”-- Smaranda LIUBOV, 7 noiembrie 2013, pe bookmag.eu

”Cum au privit erosul femeile amazoane?  L-au privit asa cum le-au pus barbatii sa il priveasca, atunci cind le-au depanat povestea in felurite forme, epopei, tragedii, poeme, romane etc. Spun asta deoarece majoritatea celor care le-au reprezentat pe amazoane, fie ei istorici, scriitori sau artisti, au fost barbati. Dar imaginile acestea depind mult si de epoca in care s-au conturat.

Antichitatea nu prea ia in vizor erotismul amazoanelor. Ele apar mai degraba ca niste fecioare frigide, stil Artemis. Sau, deoarece sint niste barbare, au o sexualitate salbatica, devoratoare, imagine care persista in timp. Minunate povesti de dragoste intre o amazoana si, de obicei, potrivnicul ei, se tes incepind din Renastere. Dar mai toate se termina tragic.”-- Adriana BABETI in interviu cu Simona CHITAN, 7 martie 2014, pe adevarul.ro

”Nu ai scapare. Amazoanele. O poveste ramine da capo al fine o carte cuceritoare la propriu si figurat. Cuceritoare pentru ca si-a propus a cuceri reduta amazonica, dar si pentru ca reuseste sa-l cucereasca pe cititor. Punct ochit, punct lovit, sau poate mai bine invers. Numai ca, spre final, nu mai stii cine pe cine cucereste, de fapt. Cind pluralul are aceeasi forma cu singularul, autoarea ni se tradeaza. In ultima instanta, nu doar obiectul sau lectorul sint cuceriti, insasi Adriana Babeti s-a lasat cucerita de subiectul cartii pe care ne-o povesteste.

„Si iata-ne aproape de sfirsitul bataliei, la capatul puterilor. Armata – imputinata, flancurile – slabite, ostenii – gata de armistitiu. Sa ridicam steagul alb si sa depunem armele? Greu de crezut un asemenea lucru, caci nu sta scris in firea celor despre care am citit si am scris sute de pagini sa se predea asa usor.” -- Laurentiu MALOMFALEAN, 14 februarie 2014, in Observator cultural nr. 710

Despre Autor

Adriana Babeti este profesor la Universitatea de Vest din Timisoara, unde preda literatura comparata, si redactor la revista Orizont. Impreuna cu Delia Sepetean-Vasiliu a ingrijit (selectie de texte, traducere, aparat critic, prefata) volumele Pentru o teorie a textului. Antologie „Tel Quel” (1980) si Roland Barthes – Romanul scriiturii (1987). A coordonat, impreuna cu Cornel Ungureanu, antologiile Europa Centrala. Nevroze, dileme, utopii (Polirom, 1997) si Europa Centrala. Memorie, paradis, apocalipsa (Polirom, 1998).

S-a ocupat de asemenea de traducerea si selectia antologiei Barbey d’Aurevilly, Dandysmul (Polirom, ed. I, 1995; ed. a II-a revazuta si adaugita, 2013).

A publicat volumele: Bataliile pierdute. Dimitrie Cantemir, strategii de lectura (1997; Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru critica si istorie literara), Dilemele Europei Centrale (1998), Arahne si pinza (2002), Dandysmul.

O istorie (Polirom, 2004; Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru critica si istorie literara, Premiul Asociatiei de Literatura Comparata si Generala din Romania), Ultimul sufleu la Paris. 69 de retete culinare (Polirom, 2006), Le Banat: Un Eldorado aux confins (coord., Cultures d’Europe Centrale, CIRCE, Universite de Paris IV – Sorbonne, 2007), Prozac. 101 pastile pentru bucurie (Polirom, 2009) si Femeia in rosu (impreuna cu Mircea Mihaies si Mircea Nedelciu, 1990, 1997, 1998; Polirom, 2003, 2008, 2011; Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru roman).

Detaliile Produsului

Limba: Română
Coperta: Copertă tare
Pagini: 744
Editura: Polirom
Apariția: Octombrie 2013
ISBN: 978-973-46-3944-1
Dimensiuni: 14,5 x 22,5 cm
Greutatea: 0.8200

Pareri