Alimentația în practica yoga

Lucrarea de față își propune să abordeze cât mai concis o problemă de maxim interes pentru omul contemporan: alimentația. Este inedit faptul că alimentația prezentată este explicată prin prisma practicii yoga.

«O alimentație inteligentă nu poate fi concepută decât în absența cărnii și a produselor din carne, a tutunului, alcoolului și cafelei"

Omul obișnuit cataloghează, de cele mai multe ori, drept fanatică sau sectantă o persoană care nu consumă carne, care nu bea și nu fumează. Cu toate că nu poate defini ce înțelege prin aceste cuvinte, le folosește gândindu-se că majoritatea celor din jur duc o viață asemănătoare cu a lui.

Renunțarea treptată la consumul de carne. Un vechi principiu al înțelepciunii yoghine spune că cel mai sigur mijloc de a transforma o atitudine profund ancorată în ființa noastră nu este să-i smulgi fulgerător rădăcina, ci mai degrabă să plantezi, să cultivi și să hrănești un obicei bun, opus celui vechi și să acorzi noii obișnuințe grijă, dragoste și atenția pe care le-ai arăta cultivării unei minunate flori albe de lotus. 

Fragment din carte

"În concepția yoghină, alimentația echilibrată lacto-vegetariană din care s-a exclus complet carnea va determina în timp o stare de sănătate excelentă, generând totodată ca reflex lăuntric în sfera psihică a ființei noastre o trăire euforică complexă, foarte armonioasă. Acest lucru se datorează unei rezonanțe profund benefice cu energiile subtile cosmice, care acum pot impregna cu ușurință și putere ființa noastră purificată de o astfel de alimentație justă. În plus, alimentația lacto-vegetariană va avea ca efect echilibrarea deplină a ființei și integrarea acesteia în armonia universală, generând în universul nostru lăuntric inefabile experiențe spirituale.

După învățătura milenară yoghină, noi suntem într-o mare măsură ceea ce mâncăm. Hrana pe care o înghițim cu poftă se regăsește în final, mai mult sau mai puțin transformată, în fiecare dintre celulele corpului nostru, influențându-ne nu numai vitalitatea și sănătatea fizică ci, de asemenea, chiar modul de a gândi și trăirile spirituale. Chandogya Upanishad (VII, 26-2), unul din textele de referință în tradiția yoga, afirmă: „Când hrana este pură, întreaga natură devine pură; când natura devine pură, memoria devine fermă; și atunci când un om se află în posesia unei memorii ferme, toate legăturile și raporturile lui devin puternice și riguroase.“ 

Diferite alimente ce influenţează condiţia fizică şi psihică a fiinţei umane

Mâncarea puternic condimentată, alimentele sărate, ceapa şi usturoiul (consumate în cantităţi mari şi în mod frecvent), vinul (alcoolul în general), cafeaua, peştele, carnea animalelor domestice etc., excită în mod nedorit de mult mintea şi, de aceea, ele trebuie evitate.

Swami Shivanada afirmă: „Aspirantul la spiritualitate şi chiar omul obişnuit trebuie cu hotărâre să renunţe definitiv la consumul de carne, peşte şi băuturi alcoolice, întrucât toate acestea fac mintea să devină banală şi impură, excitând-o fără folos. Alimentele şi felurile de mâncare grele provoacă ceea ce se numeşte tandri (somnolenţa) şi alasya (lenea). Zahărul va fi şi el consumat în cantităţi moderate, fiind cel mai bine înlocuit cu mierea de albine.“ Referitor la zahărul alb, Ernest Günther chiar recomandă ca acesta să lipsească cu desăvârşire din casă, „fiind inutil chiar şi pentru musafiri“.

Dimpotrivă, laptele, fructele, zahărul candel (brun), untul clarificat, orzul verde, grâul, orezul, lintea, soia, pătrunjelul, cartofii, mierea de albine, polenul etc., toate acestea sunt alimente uşoare şi pure. Pudra de ghimbir este, de asemenea, foarte bine să fie consumată cu regularitate; ea va fi servită în lapte, principalele efecte fiind acelea că împrospătează mintea şi ajută digestia; ea este mult folosită de yoghini.

Relaţia între spiritualitate, morală şi consumul de carne

Un mare înţelept yoghin, Sri Aurobindo, explică principiul ahimsa: a nu face nici un rău fiinţelor vii, aceasta înseamnă că alimentele noastre trebuie, pe cât posibil, să fie alese dintre creaturile vii la care manifestarea conştiinţei este cât mai redusă. Prin urmare, dacă avem la dispoziţie în cantitate suficientă legume, fructe, cereale şi diferite produse lactate, animalele nu trebuie să fie niciodată sacrificate (omorâte) pentru a ne asigura hrana.

Pentru a rămâne tineri şi plini de vitalitate, trebuie să consumăm hrană vie în locul hranei moarte. Importanţa vitalităţii hranei a fost apreciată de marele iniţiat Pitagora acum 2500 ani: „Doar hrana vie şi proaspătă îi poate permite omului să rămână sănătos, să fie fericit şi să simtă adevărul.“

Nimic ce are viaţă în natură nu este etern şi neschimbat. Tot ceea ce are viaţă se află fie într-un proces de creştere şi regenerare, fie într-un proces de descompunere. Fructele proaspete, oleagenoasele, produsele cerealiere, fiind toate capabile să germineze şi să crească, sunt susceptibile de a furniza atât forţa vitală şi energia, cât şi o cantitate suficientă de proteine. De mii de ani yoghinii spun, pentru cei care sunt capabili să înţeleagă, că doar acest fel de hrană trebuie să fie consumată.