A Fi și A Iubi: Roman Psihologic [Carte Electronică]

A Fi și A Iubi: Roman Psihologic [Carte Electronică]
19,99 MDL (4,18 RON)
Downloadează Gratuit un Fragment
Ediția Print (PDF)

* cîmpuri obligatorii

19,99 MDL (4,18 RON)

Descriere

Ce este cu această carte A fi şi a iubi?

Ar fi încadrabilă în specia romanului de confesiune, construit pe o înşiruire de scrisori şi note de juranl, acestea fiind un fel de piloni care susţin discursul narativ. Ceea ce aminteşte, inevitabil, de Patul lui Procust sau Scrinul negru . Protagonista Flavia numeşte (cu un umor trist) notele de jurnal „letopiseţ”. Prin ele, ea „îşi răscolea amintirile”, acestea fiind considerate „nişte frunze de toamnă pălite de brumă”.

 Pe măsură ce înaintam în lectură, am avut revelaţia că, totuşi, „a povesti” înseamnă mai altfel decât „a nara”; adică, o asemenea construcţie epică are un anume farmec al intimităţii între scriitor şi cititor – în traiul lecturii.

Cine este Flavia?

Este o făptură care se zbate – cu delicateţe, francheţe şi onestitate – între două iubiri. Apoi, prin moartea celor doi, devine o fiinţă care vibrează sufleteşte între două morminte, dar evitând sentimentalismul, romanţa facilă. În cimitir aflându-se într-o zi, ea gândeşte că „pământul îl stăpânesc viii. Morţilor le aparţine cerul.”

Este şi motivul pentru care toată cartea se desfăşoară printr-o obsedantă alternanţă trecut-prezent, un fel de hărţuială psihică, parcă fără remediu. Flavia trăieşte un prezent sub asaltul blând, dar cicălitor al amintirilor. Gest, ton, odaie, stradă, fotografie înrămată, clădire, copac, cunoştinţe, toate sunt însoţite de gheizere ale trecutului (similare oarecum cu memoria involuntară proustiană).

Cine sunt cei doi?

Pavel: genul de soţ la care delicateţea alternează cu sobrietatea rece, omul hotărârilor tranşante şi, deopotrivă, ale gestului afectuos, al replicii fie eliptice, fie categorice, având o ascuţită percepţie a adevărului, a realităţii preajmei.

Vlad (prietenul încă din adolescenţă al Flaviei) e bărbatul blând, atent la nuanţele şi tonul rostirii, uneori timid, generos până la suferinţă, comunicativ chiar şi în momente de tăcere, cuviincios, potolit în efuziuni sentimentale, dar constant în ele. Flavia îl numeşte în sinea sa „Un fluviu de bunătate şi dragoste”.
Scrisorile şi „letopiseţul” Sandei (fratele lui Vlad) alcătuiesc un fel de naraţiune în naraţiune, cele două fire epice intersectându-se mereu, impulsionând povestirea, dar şi actul lecturii. Deopotrivă, ele sunt şi un prilej pentru scriitoare de a evoca un timp revolut, cu tradiţii şi fapte din spaţiul basarabean. Apropo de asta, dau savoare spuneri specifice provinciei, de genul: „Unde ţi-ai stricat sănătatea?”, „Azi picioarele nu mă dau de sminteală”, „vecina, care era în iernile vieţii”,„a răspuns repede, ca dând căldarea în fântână”.

Pe parcursul paginilor, e o densitate a detaliilor, a monologului şi a dialogurilor imaginare cu cei doi bărbaţi, care determină o lectură (să-i zicem) potolită, dar dorită astfel. Romanul nu poate fi citit dintr-o suflare, ci pe îndelete. Mărturisirile naratoarei nu sunt gâfâite, trepidante, ci adesea şoptite, zăbovite într-o lentoare a nostalgiei, a dorului fără leac. -- Cornel Cotuțiu, Cotidianul Răsunetul din România

„Lumea aleargă prea repede? Vreai s-o ajungi? Atunci fa-ţi rost de nişte pantofi fermecaţi. Este un îndemn pentru generaţiile de visători, care au fost, sunt şi vor fi, neuitând a iubi.” -- Autoarea

Recenzii

„Lectura celor şase cărţi ale semnatarei m-a convins că Valeria Florea-Dascăl îşi scrie proza, continuând, de fapt, ideile promovate în cadrul emisiunilor sale televizate. Liniile de subiect se împletesc între ele, completându-se, întregindu-se şi reliefând trecutul de care se simte ataşată, prezentul pe care-l trăieşte plenar şi viitorul în care îşi pune mari speranţe.”-- Marcela Mardare, editor

”Iată o carte de proză cu un final previzibil, dar care incită la lectură. Aceasta, deoarece cititorul simte nevoia de a acumula, date, fapte, mărturisiri care să-i îndestuleze nevoia de viaţă a lecturii.

În finalul cărţii eşti de acord cu ceea ce sugerează conjuncţia şi dintre cele două verbe ale titlului: iubirea potenţează existenţa, este un corolar al ei. Titlul şi cartea (desigur) sunt o replică la disjuncţia shakespeariană: „A fi sau a nu fi” -- Cornel Cotuțiu, Cotidianul Răsunetul din România

Valeria Dascăl e tipul omului care se străduieşte să treacă neobservată printr-o mulţime – ca să observe, ca să o observe – şi reuşeşte. Freamătul ei este unul interior. Care nu se vede decât pe filele scrise cu caligrafia ei de şcolăriţă premiantă.” -- Nicolae Dabija, scriitor

Profund.. Așa ușor se toarce firul narativ, încât traiești fiecare cuvințel scris cu atâta suflet.. E o lectură foarte placută! Preferatul meu roman! Mi-a fost dăruit. L-am citit cu lacrimi... De-a dreptul impresionant! ” -- Ludmila Buguș, cititoare

Despre Autor

Valeria Florea-Dascăl (n. la 5 septembrie 1953 în s. Chiperceni, jud. Orhei) este jurnalistă și scriitoare. A absolvit în Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Moldova cu diplomă de eminență. A activat peste douăzeci de ani la Televiziunea de Stat a Republicii Moldova, bucurându-se de un succes deosebit ca autoare și moderatoare a serialului de emisiuni ”Schițele Valeriei Dascăl”. A inițiat și a susținut pe parcursul a câțiva ani rubrica Jurnal Vienez în săptămânalul ”Literatura și Arta”.

A scos de sub tipar volumele de proză: Brad frumos cu amintiri (2003), Desertul amar (2005), Antisomn (2005), Iertare în straie de ploaie (2006), Arde gheața de pe gură (2009), Femeia de la picioarele bărbatului meu (2010), A fi și a iubi (2012), Ecoul Dragostei Dintâi (2013).

Detaliile Produsului

Limba: Română
Apariția: 2012
Compatibil cu: iPhone, iPad, Android, Windows Phone, Kindle
Dimensiunea Fișierului: 1.3 MB
Pagini Ediție Print: 360
Compatibil cu Kindle: Da

Pareri

Bestseller.md îți mai recomandă: