101 Cărți Românești de Citit într-o Viață

101 Cărți Românești de Citit într-o Viață
180,00 MDL (37,66 RON)

Disponibilitate: Stoc epuizat

Descriere

Aceasta este istoria literaturii romane a la Istodor. Ce se mai poate citi astazi din literatura romana de la origini pana in prezent? „Lista Istodor“contine 101 titluri, comentate scurt si cuprinzator, „amestecand arome, carti si tarii“, si recomandate prin cate o „declaratie de dragoste “ luata de la oameni dintre cei mai diferiti, de la taximetristi la filosofi.

O adevarata aventura.

Cinci-sase ani de citit sistematic, insemnand peste o mie de volume, cele mai multe parcurse cap-coada, altele doar rasfoite. Un instrument util: carti alese, asezate in ordinea cronologica a aparitiei lor si prezentate succint.

O carte ce nu se poate incheia nicicand, ea cuprinzand si un top, alcatuit de cate un specialist, al celor mai bune lucrari din domenii umaniste (istorie, sociologie, stiinte politice, filosofie-logica, filosofie, religie-teologie).

Aceasta carte este un Cadou facut celor ce-si iubesc valorile.

Recenzie

Orice listă care are un început şi un sfârşit este nedreaptă. Orice canon este subiectiv.

Elevul Eugen Istodor copia cu râvnă şi plăcere, ajunsese deja la câteva caiete, Istoria lui George Călinescu. Mare dezamăgire când părinţii i-au dăruit, de ziua naşterii, ediţia Piru din Istoria lui Călinescu. Nu şi-a mai putut continua rescrierea Istoriei lui Călinescu.

Şi atunci, jurnalistul cârcotaş Istodor şi-a scris propria istorie a literaturii române. în ordine cronologică. în tablete scurte. în cele mai importante cărţi de poezie, proză, eseu ale literaturii române. Pentru asta a fost nevoie de: „cinci-şase ani de citit sistematic. Peste două sute cincizeci de autori citiţi. Fiecare autor, în medie, are cel puţin două-trei cărţi importante, dar, cinstit fiind cu mine însumi şi cu demersul meu, n-am ignorat nimic. Peste o mie de cărţi, cele mai multe citite cap-coadă, altele doar răsfoite".

A început cu O samă de cuvinte de Neculce, cu bârfele boiereşti ale cronicarului moldovean.

Anii de glorie, după Istodor, ai literaturii române sunt 1930 şi 1933. Cu patru cărţi fiecare. în 1930 apărea Urmuz cu Pagini bizare, Ion Barbu cu Joc secund, Camil Petrescu cu Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război şi Mihail Sadoveanu cu Baltagul. Peste trei ani, Sadoveanu publică atipicul roman pentru el Creanga de aur, iar Camil Petrescu - cel de-al doilea şi ultimul mare roman al său, Patul lui Procust. în acelaşi 1933 mai apare romanul Rusoaica de Gib I. Mihăescu şi scandalosul Poemul invectivă cu amprentele digitale ale autorului de Geo Bogza.

Primele decenii postbelice sunt sărace în cărţi. Istodor pomeneşte în prefaţă de excelentele romane ale lui Eugen Barbu: Groapa şi Săptămâna nebunilor. Dar nu le include în listă. Le lasă istoricilor problema Barbu şi plagiatul. Uită de Cronică de familie de Petru Dumitriu. Mai uită câteva mari cărţi. Dar cine a zis că trebuie să intre toate?!

Basarabenii au găsit un loc în listă. Unul global. Cu Planeta Moldova şi romanul Nekrotitanium.

Sunt 100 de cărţi româneşti şi o Planetă Moldova. E lista Eugen Istodor.

-- Gheorghe Erizanu, editor, autorul lucrării ”Ce spun cărțile”

Detaliile Produsului

Limba: Română
Coperta: Copertă moale
Pagini: 280
Editura: Polirom
Apariția: Noiembrie 2012
ISBN: 978-973-46-3230-5
Dimensiuni: 12 x 28 cm
Greutatea: 0.4500

Pareri